Header image

Să aducem roade plăcute Domnului… Duminica a XXI-a după Rusalii la Mănăstirea Curchi

17:25, duminică, 1 noiembrie, 2020 | Cuvinte-cheie:

El este cu adevărat Semănătorul a tot ce este bun, iar noi suntem gospodăria Sa. Întreaga recoltă a roadelor duhovnicești este a Sa și de la Sine. Ne-a învățat acestea, zicând: fără Mine nu puteţi face nimic. (Sfântul Chiril al Alexandriei)

În Duminica a XXI-a după Rusalii (Pilda Semănătorului), Preasfințitul Siluan, Episcop de Orhei, vicar mitropolitan, a oficiat Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie la Mănăstirea Curchi, înconjurat de preoții slujitori ai așezământului monahal.

Pericopa evanghelică citită în această duminică ne învață că trebuie să fim atenți cum valorificăm cuvântul adresat nouă: dacă vom ști să-l urmăm și păzim, vom avea recoltă importantă la sfârşit; dar dacă vom fi precum piatra, stânca sau spinii, nu vom realiza nimic.

Mântuitorul Hristos va stărui în repetate rânduri asupra obligaţiei noastre de a rodi; rodirea fiind una dintre condiţiile esenţiale ale vieţii noastre, dar și a mântuirii. Dumnezeu va osândi uscăciunea și sterilitatea sufletească, considerate drept păcate grele. După cum darurile sunt diferite, tot astfel şi capacitatea de rodire diferă de la om la om; de aceea la unul sămânţa face o sută de boabe, la altul şaizeci şi la altul treizeci. Este aici o profundă înţelegere a însuşirii proprii fiecărui suflet de a-şi asimila cuvântul şi de a-l face să rodească după măsura sa. Însă nimeni nu se va putea îndreptăți că nu a primit cele necesare pentru a aduce rod.

Despre cauza nerodirii cuvântului lui Dumnezeu, părintele Ilie Cleopa ne spune că „oamenii ori sunt cale bătută, unde nu se poate prinde Cuvântul lui Dumnezeu, inima lor este bătută de grijile lumii şi de draci şi de patimi şi nu mai prinde Cuvântul Domnului rădăcini, ori au inimile împietrite şi Cuvântul Domnului numai puţin se opreşte şi se usucă, ori au inimile lor pline de interese materiale şi nu numai atât, ci prinşi şi întunecaţi de ură şi zavistie, de beţie, de lăcomie, de făţărnicie, de viclenie şi de toată răutatea şi din cauza aceasta nu rodeşte în inima lor Cuvântul Domnului, că se înăbuşă de aceste păcate pe care le găseşte acolo în inima omului.”

În cuvântul de învățătură adresat către cei prezenți Preasfinţitul Siluan a subliniat faptul că precum sămânța nu rodește oriunde ar fi semănată, ci doar într-un pământ bun, la fel și cuvântul lui Dumnezeu nu poate rodi decât în inima omului deschis către El, adică acel ce primește cu credință cuvântul vieții și îl lucrează, după cum ne spune și Sfântul Apostol Pavel: „credința este lucrătoare prin dragoste“ (Galateni 5, 6).

Astfel, primind Cuvântul lui Dumnezeu, ne îndeamnă Sfântul Simeon Noul Teolog, nu trebuie să ne lăsăm distrași de probleme fără valoare și nefolositoare, ca nu cumva diavolul să vină și să ne găsească preocupați de ele. E ca atunci când corbul găsește în câmp un grăunte de grâu, înainte să fie acoperit de pământ, îl ia și zboară cu el. Diavolul răpește amintirea acestor învățături catehetice din inimile noastre și ne găsim goliți și lipsiți de învățătura binefăcătoare (Mt. 13, 19).

Sursa: https://manastireacurchi.md/

Contact Form Powered By : XYZScripts.com