Sal­va­rea unui musul­man de către Sfân­tu­lui Nico­lae

La mij­lo­cul ani­lor ’80, un cre­ş­tin rus a avut pri­le­jul să se afle într-o bise­rică orto­doxă din ora­şul Tas­kent. Acolo a văzut un musul­man care, cu mare evla­vie şi neîn­ce­tat, se închina şi aprin­dea lumâ­nări în fata icoa­nei Sfân­tu­lui Nico­lae, Făcă­to­rul de minuni.

Tot acolo, lângă icoană, între ei s-a înj­ghe­bat o dis­cu­tie şi musul­ma­nul i-a împăr­tă­şit minu­nea pe care a săvârşit-o cu el Sfân­tul Nico­lae. Intr-o noapte de iarnă mer­gea prin stepă spre un sat înde­păr­tat, când deo­dată, chiar lângă el, a auzit un urlet de lup. In câteva minute s-a văzut încon­ju­rat de o haită de lupi. In dis­pe­rare, musul­ma­nul a strigat:„Dumnezeule rusesc şi Nicola, ajutati-mă!” Şi deo­dată a înce­put să sufle un vânt puter­nic şi s-a por­nit o vije­lie. Ea a năvă­lit asu­pra lupi­lor şi, ridicându-i în vâr­tej, i-a dus în stepă.

Când vân­tul s-a poto­lit, musul­ma­nul a văzut lângă el un bătrâ­nel cărunt, care i-a zis: „Caută-mă în bise­rica rusească!” şi a dis­pă­rut. Venind în bise­rica orto­doxă, acest om, cu mirare şi bucu­rie, a recu­nos­cut în chi­pul Sfân­tu­lui Nico­lae pe „buni­cu­tul” care l-a sal­vat noap­tea în stepă.

Noi minuni ale Sfântului Nicolae, Editura Sophia, București, 2004