Header image

Slujba Prohodului, pentru adormita roabă a lui Dumnezeu Tamara, sora Preasfințitului Petru, Episcop de Ungheni și Nisporeni

9:03, vineri, 9 octombrie, 2020 | Cuvinte-cheie:

Joi, 8 octombrie 2020Preasfinţitul Petru, Episcop de Ungheni şi Nisporeni, a petrecut pe ultimul drum, pe răposata roabă a lui Dumnezeu, Tamara, sora Preasfinției Sale.

Alături de Ierarh, la aceste clipe de vremelnică despărțire, au fost alături familia îndoliată, rudele, prietenii, stareții și starețele Episcopiei noastre și un sobor impunător de preoți.

Slujba prohodului a fost oficiată la cimitirul „Doina” din mun. Chișinău, de către Preasfinția Sa, înconjurat de un sobor de preoți.

Umilincioasele cântări ale prohodului au fost intonate de Corul de Preotese al Episcopiei de Ungheni și Nisporeni, condus de Dna Josefina Vizitiu-Gajim.

Nou-adormita Tamara, așa cum am amintit, a fost sora Preasfințitului PetruEa a fost a treilea copil din cei 9 născuți și educați creștinește de minunata și deosebita familie MUSTEAȚĂ Ioan și Teodosia din satul Lupa Rece, raionul Strășeni.

După trecerea la Domnul a mamei Preasfinţiei Sale, Teodosia, noua adormita Tamara, era ca o mamă pentru toţi ceilalţi fraţi, fapt pentru care toți frații, dar mai cu seamă Preasfințitul Petru, a avut o dragoste şi un respect deosebit față de ea.

Răposata Tamara pe parcursul vieții s-a evidențiat prin credincioșie și dragoste necondiționată. Stima și respectul de care s-a bucurat din partea multor oameni și destinse oficialități, și le-a câștigat în mod cinstit, prin muncă onestă şi devotament, atât atunci când a activat ca şef la cantina Ministerului de Interne, apoi la Ministerul Apărării, dar și când a activat ca bucătar-şef la Centrul de Plasament „Preafericitul Iosif” din Chişinău, unde s-a remarcat nu doar prin profesionalism, dar şi prin bunătate deosebită, fapt pentru care, ca o răsplată, copiii ce erau îngrijiţi la Centru de Plasament o numeau bunică şi o respectau deosebit.

Totodată dorim să menționăm că, pentru creştini, moartea nu este sfârşitul vieţii, ci trecerea în Împărăţia cea veşnică, momentul pentru care creştinii se pregătesc şi care îl aşteaptă cu nădejdea Învierii. Slujba înmormântării reflectează în acelaşi timp tristeţea şi solemnitatea despărţirii sufletului de trup şi nădejdea creştinilor în Hristos şi aşteptarea întâlnirii cu El. Sufletul se desparte de trup, iar trupul „în ţărână se întoarce”.

Trecerea la cele veșnice a unei persoane apropiate este cel mai greu moment din viața fiecăruia. De multe ori îți este greu sau chiar imposibil să scrii mesaje de condoleanțe pentru că oricât de sincere și de frumos ar fi concepute ele, nu vor ajuta cu mare lucru persoana care a plecat la Domnul, însă cel mai de folos lucru, atât pentru cel răposat, cât și pentru rudele rămase în viață, este rugăciunea.

Biroul de presă al Episcopiei de Ungheni și Nisporeni

Sursa: http://episcopia-ungheni.md/

Contact Form Powered By : XYZScripts.com