Sondaj de opinie: „Mergând spre Înviere”
16:58, luni, 29 aprilie, 2013 | Cuvinte-cheie: biserica, credinta, familie, încredere, învierea domnului, obicei, paste, sarbatoare, slujba, sondaj, tineri
99% dintre tinerii moldoveni sărbătoresc Paştele şi doar 1 la sută nu practică acest obicei.
Cei mai mulţi dintre tinerii moldoveni se descriu ca fiind persoane religioase, arată datele sondajului de opinie „Mergând spre Înviere” realizat în perioada 22-23 aprilie, 2013. Cu toate acestea, nu toţi ştiu prea bine care este semnificaţia şi importanţa acestei sărbători. Studiul a fost realizat pentru a vedea care este tendinţa populaţiei în a respecta sărbătoarea Paştelui şi cu scopul de a măsura gradul de cunoaştere a simbolurilor şi semnificaţiilor pascale.
Astfel, în urma cercetărilor o majoritate de 99% dintre tinerii moldoveni sărbătoresc Paştele şi doar 1 la sută nu practică acest obicei.
Potrivit sondajului realizat în preajma Sfintelor sărbători de Paşti, 68% dintre respondenţi vor participa la slujba de Înviere din acest an, 27 la sută declară că nu vor merge la Slujba de Paşti, iar 5% nu au răspuns la această întrebare.
Totodată sondajul relevă că 90 la sută dintre cei chestionaţi înţeleg Paştele ca fiind Învierea lui Iisus Hristos, 13% sunt de părere că această sărbătoare simbolizează biruinţa asupra morţii, 9% – spălarea păcatelor, în timp ce pentru 6% dintre cei chestionaţi această sărbătoare se asociază cu o ceremonie în familie.
La întrebarea cât de importante sunt sărbătorile religioase, 37 la sută dintre respondenţi au răspuns că sunt foarte importante, 54 % sunt importante, 9 la sută – puţin importante şi 1% deloc importante.
Potrivit cercetării, cei mai mulţi tineri moldoveni – adică 98% declară că cred în Dumnezeu, 1% nu cred şi restul nu au ştiut sau nu au răspuns.
Cu toate acestea doar 17% dintre tineri merg săptămânal la biserică, 11% lunar, iar cea mai mare parte – 42% intră în biserică doar de câteva ori pe an. Circa 2 la sută merg în lăcaşurile sfinte o dată pe an, 6% doar de sărbătorile importante, 17 la sută mai rar.
Când este vorba de post, lucrurile sunt mult mai echilibrate. Astfel, 20% dintre respondenţi declară că au ţinut integral Postul Paştelui, 21 % încă nu au ţinut post, dar urmează să o facă pentru perioade mai scurte, 35% spun că au ţinut post, însă doar câteva zile (miercuri, vineri), 17% nu practică acest obicei, iar restul 7 la sută nu răspund la această întrebare.
Aproape jumătate dintre respondenţi – 47% – susţin că s-au spovedit, 11% au răspuns că nu practică acest obicei, 32% nu s-au spovedit, dar urmează să facă acest lucru, 3% nu au răspuns, şi doar 1% afirmă că obişnuiesc să se spovedească la Slujba Învierii.
Întrebaţi fiind dacă obişnuiesc să pregătească pasca tradiţională în familie, majoritatea (89%) au răspuns afirmativ, iar 10 la sută au dat un răspuns negativ.
Pentru o treime dintre participanţii la studiu ouăle de Paşti simbolizează viaţă, pentru 8% semnifică bogăţie, iar 35 la sută cred că ouăle de Paşti sunt renaşterea lumii. Circa 26% dintre cei chestionaţi nu au ştiut sau nu au răspuns. Totodată 2% susţin că sunt aducere aminte de răstignirea lui Iisus Hristos.
Rezultatele sondajului arată că cea mai mare parte dintre participanţii la studiu cunosc care este semnificaţia mielului de Paşti. Astfel 58% afirmă că mielul de Paşti simbolizează sacrificiul Domnului Iisus Hristos, 31% – nevinovăţie şi 11% – blândeţe, în acelaşi timp 13 % susţin că este un fel de mâncare specifică acestei sărbători. Circa12 la sută dintre tinerii chestionaţi nu cunosc care este semnificaţia acestui element pascal.
La întrebarea ce semnifică pentru Dvs. „lumina învierii”, 31 la sută dintre intervievaţi au răspuns – drumul de la moarte la viaţă, 11% – bucurie, 58 % – lumina veşnică, 10 % nu au ştiut sau nu au răspuns.
De asemenea, 18 % dintre tinerii moldoveni au declarat că vor face cadouri de Paşte pentru cei dragi, 22 % nu obişnuiesc să facă cadouri de Paşti şi 59 la sută fac acest lucru uneori.
Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 250 de persoane, cu vârsta cuprinsă între 21-42 de ani.
Sondaj realizat de Magdalena Bortă (Munteanu)
masterandă în cadrul programului de masterat Studii filologice şi spiritualitate creştină