Starețul Mănăstirii Căpriana: Nu este adevărat că mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni a contribuit la rusificarea Bisericii din Basarabia

Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni, canonizat în data de 3 septembrie 2016, a fost un promotor al limbii române în biserica din Basarabia și toate cărțile pe care le-a tipărit au fost în limba română cu caractere slavone. Afirmația îi aparține starețului Mănăstirii Căpriana și a fost făcută în studioul Sputnik Moldova.

Starețul Mănăstirii Căpriana, părintele arhimandrit Filaret (Cuzmin), a declarat că este fals că mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni, primul sfânt canonizat de Biserica Ortodoxă din Republica Moldova și deocamdată singurul canonizat în acest areal în ultimii 200 de ani, ar fi fost un instrument în mâinile ierarhilor ruși de rusificare a bisericii locului. „Toate cărțile tipărite de Mitropolitul Gavriil au fost scrise cu litere slavone, dar cu citire moldovenească, adică au fost tipărite în română. Nu este adevărat că mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni a contribuit la rusificarea Bisericii din Basarabia. El atât de mult a ținut la neamul lui că în biserici toate predicile, toate slujbele erau oficiate în română și niciuna în limba rusă”, a declarant starețul Mănăstirii Căpriana.

Mai mult, spune arhimandritul Filaret, tradiția înrădăcinată de Gavriil Bănulescu-Bodoni a fost atât de puternică încât și după moartea sa, succesorul său Dimitrie Sulimac a continuat această practică. Starețul Mănăstirii Căpriana, arhimandrit Filaret (Cuzmin), a mai spus că grație insistențelor mitropolitului de atunci al Chișinăului și al Hotinului, Gavriil Bănulescu-Bodoni, Biserica Rusă a tipărit la Sankt Petersburg cărți religioase în limba română: Noul Testament în 1817 și Sfânta Scriptură 1819.

Mai jos puteți privi integral interviul realizat în studioul Sputnik Moldova de Sergiu Praporșcic cu starețul Mănăstirii Căpriana, părintele arhimandrit Filaret (Cuzmin).

Sursa: http://sputnik.md/