Studiu: Pilula contraceptivă subţiază porţiuni din creier

Un studiu recent publicat (aprilie 2015), realizat de Universitatea din California Los Angeles (UCLA) sugerează că pilula contraceptivă ar putea fi responsabilă pentru subţierea unor porţiuni din cortexul cerebral al femeilor care o folosesc.

Studiul a descoperit că femeile care au folosite contraceptive orale combinate (estrogen şi progestogen, forma sintetică a progesteronului) prezentau o subţiere a cortexului în două zone: zona orbitofrontală laterală, responsabilă cu guvernarea emoţiilor, şi zona cortexului cingular posterior, responsabil de gândurile îndreptate spre interior, cum ar fi amintirile personale sau planificarea pentru viitor.

Aceasta ar putea avea efect asupra comportamentului: „Unele femei trec prin efecte emoţionale negative de la pilulele contraceptive, deşi rezultatele cercetărilor sunt neclare”, spune Nicole Petersen, specialistă în neuroştiinţe la UCLA şi principalul autor al studiului, citată de Huffington Post. „Este posibil ca aceste schimbări să fie legate de cele din coretexul orbitofrontal lateral”.

Larry Cahill, profesor de neurobiologie şi comportament la Universitatea California-Irvine şi coautor al studiului, spune: „Am putea crede că, după 50 de ani şi sute de milioane de femei care au luat diverse avataruri ale pilulei, ar trebui să existe un corpus mare şi coerent de cercetare despre aceasta, dar nu există aproape nimic. Mi se pare realmente uimitor acest lucru”.

El spune că e nevoie de sutii suplimentare pentru a stabili dacă efectul acesta este temporar sau permanent.

În april 2011, tot prof. Cahill a fost ecl care, alături de alţi trei cercetători, a descoperit că memoria emoţională a femeilor care foloseau contracepţia hormonală era mai degrabă similară cu a bărbaţilor. Concluzia sa este că pilula ar putea să le ajute pe femeile din armată sau pe cele care se confruntă cu situaţii traumatice, pentru a evita stresul post-traumatic.

Aceasta combate teoria că diferenţele dintre femei şi bărbaţi ţin exclusiv de aparatul reporducător, mai observă Cahill.

Profesorul mai spune că nu le-a fost uşor să publice studiul, deoarece erau consideraţi ca „alarmişti” de o mare parte din comunitatea ştinţifică şi de editorii de publicaţii ştiinţifice.

sursa http://stiripentruviata.ro