Header image

Articole din rubrica Blogger

Trupesc sau duhovnicesc?

În apoftegmele rămase de la părinții pustiei, tensiunea între trup și duh, între ceea ce este material și ceea ce este spiritual apare puternic accentuată. Se merge până acolo, încât la o lectură neatentă am putea ajunge la concluzia că asceza practicată în deșert viza uciderea trupului pentru a putea elibera duhul, ca în doctrinele…

3:50, miercuri, 21 februarie, 2018 | Continuarea

Libertate și discernământ în viața duhovnicească

Avva Moise, tâlharul convertit, este el în­suși o lume complexă. Convertirea lui este un moment de revoluție interioară care-l pune la începutul unui nou drum, drumul înspre libertate al fostului sclav alungat. În apoftegma 5 din cele care îi sunt dedicate în Patericul egiptean, îl vedem pe Moise manifestându-se în libertate față de poruncile oamenilor….

8:42, joi, 11 ianuarie, 2018 | Continuarea

Lui Dumnezeu trebuie să Îi faci loc în inimă

Părinții deșertului nu se retrag în pus­tie ca să fugă de oameni. Sau cel puțin nu acesta este gândul cel mai puternic care se găsește în spatele migrației lor. Asceții fug în primul rând de orice confort, de orice le-ar putea asigura lor independența și autonomia față de Dumnezeu. Civilizația tehnologică a dus foarte departe…

12:36, vineri, 22 decembrie, 2017 | Continuarea

„Dumnezeule, știi că nu mai pot!”

De la Avva Macarie Egipteanul ne-a rămas o apoftegmă scurtă, mai degrabă o scenă din viața marelui ascet, pe care suntem lăsați să o privim fără vreo explicație suplimentară. „Povestea, despre Avva Macarie, că odată, venind de la Sketis încărcat de coșuri, a obosit, s-a așezat și s-a rugat așa: «Dumnezeule, știi că nu mai…

8:45, miercuri, 29 noiembrie, 2017 | Continuarea

Asemănarea cu Dumnezeu la Macarie Egipteanul

Sunt câțiva bătrâni ai Patericului care se bucură de o apreciere ieșită din comun. Unui monah i s-a descoperit că Avva Antonie cel Mare este la o măsură superioară tuturor, el este acolo unde este și Dumnezeu. Un cuvânt surprinzător găsim și despre Macarie Egipteanul, despre care se spunea că a devenit „un dumnezeu pe…

9:37, joi, 9 noiembrie, 2017 | Continuarea

Smerenie și discernământ la Macarie Egipteanul

Lumea duhovnicească este contraintuitivă. La fel ca universul subatomic, scapă cu totul de sub incidența simțurilor și se cere judecată după alte reguli. Despre Avva Macarie Egipteanul se spunea că, „dacă vreun frate se apropia de el cu teamă, ca de un bătrân mare și sfânt, nici nu-i vorbea. Dacă însă vreun frate îi zicea…

1:17, joi, 26 octombrie, 2017 | Continuarea

Miracol și smerenie

Marea luptă a pă­rin­ților deșer­tu­lui și, de fapt, a asceților creș­tini din toate timpurile a fost îm­potriva mândriei și a slavei deșarte. Viața duhovnicească îți deschide uși nebănuite, lumea și perspectiva asupra ei se schimbă radical. Cuvintele evanghelice capătă o consis­tență și o realitate deloc metaforică. Dar ispita mândriei este constantă și ia chipurile cele…

11:03, miercuri, 26 iulie, 2017 | Continuarea

Avva Lot și bătrânul origenist

Deșertul egiptean nu a fost monocrom, ci destul de mozaicat din perspectiva convingerilor teologice ale asceților. Marea dispută care a divizat lumea monahilor a fost cea între origeniști și antro­pomorfiști, cu variațiile și cu nuanțele ei. Ereticii menționați cel mai des în apoftegme sunt tocmai acești origeniști, despre a căror doctrină nu ni se spune…

12:54, sâmbătă, 1 iulie, 2017 | Continuarea

Primirea ospitalității

Apoftegmele Patericului egiptean pot constitui un cod al bunelor maniere, un manual de conviețuire umană, folositor și dincolo de contextul strict în care a fost elaborat. În această categorie se găsește și o povestire de la Avva Ioan Casian, care la o primă lectură ar putea părea stranie. Și asta mai cu seamă pentru că…

12:16, miercuri, 5 aprilie, 2017 | Continuarea

Jumătate din cât am făcut noi

Părinții deșertului, dar nu numai ei, au avut mereu con­știin­ța degradării istorice a faptului că de la o generație la alta intensitatea încordării ascetice scade. La ­Avva Ischyrion găsim următoarea apoftegmă: „Frații părinți au prorocit despre ultima generație de călugări și întreabă: «Ce am lucrat noi?». Unul dintre ei, marele Avvă Ischyrion, răspunde: «Am îndeplinit…

4:29, vineri, 17 martie, 2017 | Continuarea

Boala iubirii de câștig duce la pieirea sufletului

Ce folos este omului dacă va câştiga lumea întreagă, iar sufletul său îl va pierde? (Matei 16, 26). Boala cea cumplită şi anevoie de vindecat a iubirii de câştig nu se curmă altfel decât dacă cel stăpânit de ea se depărtează de gândul că va găsi câştig acolo unde i se pare lui… fiindcă, de fapt,…

9:15, vineri, 17 februarie, 2017 | Continuarea

Rețeta creștină pentru o societate mai bună: atenția reciprocă

Avva Ioan Persanul nu este dintre Pă­rinții cunoscuți, dintre nevoitorii pro­e­minenți ai deșertului. Poți citi Patericul și să treci pe lângă el fără să îl observi. În cele câteva apoftegme pe care le avem de la el nu e nimic ce nu ar putea rămâne neobservat. Aceasta este însăși natura bunătății: se ma­nifestă în deplină…

7:10, miercuri, 15 februarie, 2017 | Continuarea

Lucrarea lui Dumnezeu și nevoile trupești

Pentru Bătrânii din deșertul egiptean ierarhiile erau clare. Cei cu mai multă experiență îi povățuiau pe cei mai tineri și mai neexperimen­tați, iar lucrarea duhovnicească era mereu prioritară. Gândul acesta îl găsim exprimat cu multă claritate la Avva Ioan Eunucul (un monah ascuns în spatele unei biografii dispărute). „Avva Ioan, eunucul, l-a întrebat în tinerețe…

9:19, sâmbătă, 28 ianuarie, 2017 | Continuarea

Desăvârșiți în vorbă și nedesăvârșiți în faptă

Părinții pustiei erau oameni rezervați în relațiile cu ceilalți. Nu voiau să-și risipească energiile, să-și abată mintea de la Dumnezeu pentru conversații mărunte. Părinții pus­tiei erau oameni ai faptei, ai gândului pus în lucrare. Avva Iacob, un ascet sever, după cum arată cele câteva apoftegme pe care le avem despre el, dar a cărui biografie…

2:33, joi, 12 ianuarie, 2017 | Continuarea

Azi sunt rege

Pustiul este un loc al paradoxurilor, un spațiu al con­trastelor, în care logica duhovnicească are propriile ei căi, surprinzătoare, neînțelese, adesea în răspăr cu logica lumii. Părinții asumă în mod firesc acest mod de gândire. Stau în singurătate din dragoste pentru oameni, se bucură în suferințe, caută privațiunile, rabdă plini de mulțumire toate durerile. Trăiesc…

10:57, marți, 3 ianuarie, 2017 | Continuarea

Contact Form Powered By : XYZScripts.com