Header image

„Voieşti să te faci sănătos?” Duminica a IV-a după Paști la Mănăstirea Suruceni

11:55, duminică, 15 mai, 2022 |

Dacă, atunci când suntem bolnavi, săpăm puțin sub picioare, în loc să aruncăm cu pietre în cer, se poate să dăm imediat peste izvorul vindecării noastre, ajunge ca Dumnezeu să vrea asta. Noi doar să ne încredințăm în mod deplin lui Dumnezeu, să nu simțim că ni se întâmplă ceva, să nu fim îndurerați, să nu fim strâmtorați, să nu ne îngrijorăm, să nu deznădăjduim, ci să ne încredințăm în mâinile lui Dumnezeu. (Arhim. Emilianos Simonopetritul)

Duminica a IV-a după Înviere, cea a Slăbănogului, a reunit în rugăciune obştea Mănăstirii Suruceni și credincioșii veniți pentru a participa la Sfânta Liturghie. Această Duminică este dedicată unei minuni pe care Mântuitorul Hristos a săvârşit-o cu un om paralitic, care aştepta de 38 de ani izbăvirea de această suferinţă. Sfânta Evanghelie ne spune că Mântuitorul nostru Iisus Hristos are inițiativa vindecării slăbănogului. Mântuitorul vine în Templu cu ocazia unei sărbători, îl vede pe omul despre care știa că e bolnav de multă vreme și îi adresează o întrebare foarte simplă și clară: „Voiești să te faci sănătos?

Întrebarea pusă de Mântuitorul Hristos slăbănogului subliniază importanța participării noastre în procesul tămăduirii sufleteşti şi trupeşti. Biserica nu este un spaţiu al magiei şi al superstiţiei, ci este locul unde răspundem chemării divine. În măsura răspunsului nostru pozitiv, Hristos operează tămăduirea noastră. Astfel, mântuirea este sinergie, împreună-lucrare cu Dumnezeu.

„Omul, când se leapădă de viața firească și alege ceva ce nu aparține acesteia, care i-a fost interzis, când, în genere, nu este în starea sa după fire, suferă, este cuprins de boală. Când se îmbolnăvește, iau naștere înlăuntrul său stări de vinovăție și, astfel, omul se ascunde de Fața lui Dumnezeu, se înstrăinează, se însingurează, trăiește durerea. Cu toate acestea, Dumnezeu îl cheamă la dialog, la pocăință, îl odihnește cu leacuri și încearcă să-l mângâie în viața cea nemângâiată a bolii sale. Îi oferă și Dumnezeiasca Împărtășanie, Trupul Său îndumnezeit, care este „leacul nemuririi”, ca să biruiască boala și moartea, mai cu seamă pe cea duhovnicească,” menționează IPS Hierotheos Vlachos.

Consimţământului slăbănogului i-a urmat vindecarea, însă, întâlnindu-l mai târziu în templu, Domnul i-a zis: „Iată că te-ai făcut sănătos. De acum să nu mai păcătuieşti“ (Ioan 5, 14). Fireşte, apare întrebarea cum să păstrăm acest har pe care l-am primit în dar de la bunul Dumnezeu? Cum să ne păzim de a nu păcătui? Cu propriile puteri nu vom izbuti, însă mereu putem cere ajutorul Celui Care este Doctorul și Vindecătorul sufletelor și trupurilor noastre:

„N-am viaţă, nici lumină, nici bucurie, nici înţelepciune, nici tărie fără numai în Tine, Dumnezeule. Din pricina fărădelegilor mele nu îndrăznesc să-mi ridic ochii mei spre Tine. Dar Tu ai spus ucenicilor Tăi: „Tot ce veţi cere în rugăciune cu credinţă, veţi primi”. De aceea, îndrăznesc să Te chem: Păzeşte-mă de orice prihană a trupului şi a duhului. Învaţă-mă să Te rog cum se cuvine. Binecuvintează această zi pe care ai dat-o slugii Tale nevrednice. Cu puterea binecuvântării Tale fă-mă în stare să grăiesc şi să lucrez în toată vremea spre slava Ta cu duh curat, cu smerenie, răbdare, dragoste, blândeţe, pace, curaj şi înţelepciune, dându-mi de-a pururea seama de prezenţa Ta.” (Sfântul Sofronie Saharov)

Sursa: https://manastireasuruceni.md/

Contact Form Powered By : XYZScripts.com