Vorbește Doamne, robul Tău ascultă!

Clipă de tăcere. În viață nu putem primi doar dulciuri. Mai sunt și murături, acrituri și amăreli. Mulțumim și binecuvântăm tot ceea ce trăim. Sunt experiențe, lecții, etape din viață. Calitatea vieții îți este dată de calitatea întrebărilor sau de tăcerea de după tăcere?

Viața este cel mai de preț dar. Iar dragostea lui Dumnezeu este de netăgăduit. Și fiecare avem cu divinitatea o relație și o poveste de dragoste unică, irepetabilă. Viața veșnică este bucuria de a fi împreună. Iubirea ne unește și ne vindecă, ne înalță și ne ocrotește. Cu iertare putem merge mai departe. Spovedania nu este judecată. Spovedania este iertare și atât. Ritm nou.

Nimeni nu a fost și nimeni nu va mai fi niciodată ca tine. Să-ți știi locul, unde Dumnezeu te-a pus, nu unde te pun oamenii. Ești acolo unde trebuie. Întâmplarea nu este întâmplare în viață. Totul are un sens. Nici măcar o clipă nu e la nimereală. Alegem în fiecare moment. Este nevoie de echilibru, de recunoștință. Mergem la Dumnezeu să ne iubim, nu să ne certăm sau să ne pedepsim. Suntem chemați în stare de prezență continuă. Dumnezeu nu ascultă rugăciunile pe care tu nu le asculți. Fii prezent, fii conștient. Deschide sufletul și crede în Dumnezeu.

Eu voiesc să voiesc voia Domnului. Cine pornește spre Hristos L-a și întâlnit. Primim și oferim iubire. Recunoștință. Doamne, îmi pun capul la Tine în brațe să mă odihnesc. Știu, mă săruți nu numai în somn. Mi-a fost atât de dor de Tine!…

Ieromonah Hrisostom Filipescu

Sursa: Ieromonah Hrisostom Filipescu, Puține lacrimi, multă bucurie, Editura PIM, Iași 2014, p. 152-153