Header image

Acatist de pocăinţă pentru iertarea păcatelor

15:46, miercuri, 10 septembrie, 2014 | Cuvinte-cheie: , , ,

Acatist – Orice astfel de rugăciune specială, poartă numele de Acatist. Prin numele de ACATIST se înţelege „Rugăciune citită în picioare”, deci este o rugăciune care se citeşte obligatoriu în picioare sau stând în genunchi, dar numai după rostirea rugăciunilor începătoare! (indiferent de numele Sfinţilor cărora se adresează!)

Rugăciunile începătoare, obligatorii:

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor şi
Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele nostre, Stăpâne, iartă fărădelegile noastre; Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.

Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi. Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor nostri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean. Ca a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava, acum si pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul!
Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.

Condacul 1
M-ai adus în viaţa aceasta din dragoste şi bunătate, spre a mă bucura de toate darurile Tale, pe care cu milostivire mi le-ai dat şi spre a urma legea Ta, dar eu neascultând, m-am aflat departe de Tine, pentru aceasta strig din adâncul sufletului: Iartă-mă Doamne, Tatăl, Mântuitorul şi Mângâietorul meu !

Icosul 1
Mai rău decât fiul rătăcit am ajuns, risipind bogăţiile date de Tine Părinte Ceresc, în ţara fărădelegilor veacului acestuia şi văzându-mă depărtat de harul tău strig Ţie:
Iartă-mă Doamne, că drumul mântuirii am rătăcit;
Iartă-mă Doamne, că nici o poruncă a Ta nu am păzit;
Iartă-mă Doamne, că în păcate de moarte am căzut mereu;
Iartă-mă Doamne, că toată viaţa am slujit celui rău;
Iartă-mă Doamne, că smochin neroditor am devenit;
Iartă-mă Doamne, că învăţăturile Tale sfinte, nu am împlinit;
Iartă-mă Doamne, că numai Tu, în mila Ta poţi să mă mântuieşti;
Iartă-mă Doamne, şi de zidirea Ta care te cheamă, să te milostiveşti;
Iartă-mă Doamne, Tatăl, Mântuitorul şi Mângâietorul meu!

Condacul al-2-lea
Nu am voit să mă bucur de pacea şi iubirea Părintelui Ceresc, ci am căutat robia cea amară şi amăgitoare a celui viclean, dar Tu văzându-mă căzut, nu mai lepădat de la faţa Ta, ci mai învăţat să alerg la scaunul spovedaniei spre a-mi restaura iarăşi sufletul pierdut pentru care îţi cânt: Aliluia!

Icosul al-2-lea
Ce voi face eu desnădăjduitul, ce răspuns voi da înaintea Ta, că timpul ce mi-ai dat spre a slujii Ţie, cu vrăşmaşii Tăi l-am petrecut, iar acum gol fiind de fapte bune te rog cu umilinţă:
Iartă-mă Doamne, că darurile tale fără de preţ, le-am risipit;
Iartă-mă Doamne, că în ţară străină a fărădelegii să plec, am dorit; Iartă-mă Doamne, că talanţii pe care mi i-ai dat, i-am îngropat;
Iartă-mă Doamne, că de calea Ta, mult m-am depărtat;
Iartă-mă Doamne, că bogăţia ce-am primit spre mântuire, rău am cheltuit;
Iartă-mă Doamne, că am căzut şi vrăjmaşul jalnic m-a robit;
Iartă-mă Doamne, că strig către Tine mereu;
Iartă-mă Doamne, că Tu eşti Ziditorul meu;
Iartă-mă Doamne, Tatăl, Mântuitorul şi Mângâietorul meu!

Condacul al-3-lea
Dulci par tentaţiile lumii acesteia dar lasă un gust amar, conştiinţa încărcată şi inima plină de durere şi remuşcare pentru păcatele făcute. Dar Tatăl Ceresc ne primeşte ca un Părinte iubitor dacă îi mărturisim păcatul, de aceea îi strigăm: Aliluia!

Icosul al-3-lea
Fiul cel risipitor şi-a venit în fire văzând viaţa grea în sărăcie, dorind să se sature măcar din mâncarea porcilor, asemeni şi eu fiind sărac de fapte bune şi căzând sub greutatea necazurilor şi ispitelor te rog din inimă:
Iartă-mă Doamne, că timpul vieţii cu vrăjmaşii Tăi l-am petrecut;
Iartă-mă Doamne, că rugăciune cu trăire către Tine n-am făcut;
Iartă-mă Doamne, că sunt plin de greu şi mult păcat;
Iartă-mă Doamne, că rău căzând, din fărădelegi nu m-am ridicat;
Iartă-mă Doamne, că de nu mă vei ajuta sunt un om pierdut;
Iartă-mă Doamne şi nu mă lăsa pe mine cel atâta de căzut;
Iartă-mă Doamne, că timpul mântuirii ce mi-ai dat am risipit;
Iartă-mă Doamne, candela sufletului mi s-a stins şi în păcat am adormit;
Iartă-mă Doamne, Tatăl, Mântuitorul şi Mângâietorul meu!

Condacul al-4-lea
Amintindu-mi de timpul petrecut departe de Tine Doamne, căutând petrecerea unei vieţi în duhul lumii şi al plăcerilor pierzătoare, mă căiesc şi nădăjduind în mila Ta îţi cânt: Aliluia!

Icosul al-4-lea
Nu sunt vrednic să cer milă pentru păcatele mele, fiindcă de bună voie am greşit călcând porunca dragostei creştine, a iubirii de Dumnezeul meu şi de aproapele, dar îndrăznind către Tine te rog:
Iartă-mă Doamne, Tu care m-ai adus pe pământ spre a-ţi sluji;
Iartă-mă Doamne, Tu care mi-ai dat multe daruri spre a mă mântui; Iartă-mă Doamne, Tu care spre biserica Ta mi-ai insuflat chemare;
Iartă-mă Doamne, Tu care mi-ai dat credinţă, nădejde şi răbdare;
Iartă-mă Doamne, Tu mi-ai ascultat de multe ori, smerita rugăciune;
Iartă-mă Doamne, Tu mi-ai purtat de grijă, să pot trăi în astă lume;
Iartă-mă Doamne, Tu care mă iubeşti, mă ajuţi şi mă primeşti;
Iartă-mă Doamne, Tu care din Potirul sfânt cu preacuratu-Ţi trup mă Împărtăşeşti;
Iartă-mă Doamne, Tatăl, Mântuitorul şi Mângâietorul meu!

Condacul al-5-lea
Mi-ai descoperit cu dragoste învăţăturile Tale, mi-ai scos în cale din purtarea Ta de grijă, oameni drepţi, preoţi învăţători şi povăţuitori, care să mă călăuzescă pe drumul drept al mântuirii pentru care îţi cânt : Aliluia!

Icosul al-5-lea
Am auzit învăţăturile tale şi am pus hotărâre să fac voia Ta, dar grijile veacului, nestatornicia, lipsa rugăciunii, gândurile rele, m-au depărtat de la calea cea sfântă şi mi-au tăiat aripile sufleteşti, iar eu văzând neputinţa mea te chem şi îţi zic:
Iartă-mă Doamne, Tu care libertate din bunătatea Ta, mi-ai dat;
Iartă-mă Doamne, Tu care mă aştepţi să mă ridic din greu păcat;
Iartă-mă Doamne, Tu cel Milostiv, nu ai pe nimeni de pierdut;
Iartă-mă Doamne, Tu care vrei ca tot sufletul să fie salvat şi renăscut;
Iartă-mă Doamne, Tu pe toţi doreşti ca să îi duci în Împărăţia cea Cerească;
Iartă-mă Doamne, Tu care vrei ca tot sufletul să se mântuiască;
Iartă-mă Doamne, Tu care porţi pe umeri crucea lumii întregi;
Iartă-mă Doamne, Tu care mi-ai spălat cu al Tău sânge, mulţimi de fărdelegi;
Iartă-mă Doamne, Tatăl, Mântuitorul şi Mângâietorul meu!

Condacul al-6-lea
Mi-ai dat libertate Stăpâne, să aleg singur calea pe care să merg, mi-ai descoperit că există o altă lume şi o viaţă veşnică, unde vor merge sufletele după moarte, mi-ai arătat drumul spre Împărăţia Ta şi mijloacele spre a o cuceri, de aceea îţi cânt: Aliluia!

Icosul al-6-lea
Câtă răbdare ai avut cu mine Iisuse Doamne, să mă aştepţi să mă întorc la Tine din viaţa de păcat, Tu Cel ce ţi-ai vărsat scumpul Tău sânge pentru mine, Tu cel ce ai suferit chinuri cumplite, m-ai ridicat, dar eu alunecând iarăşi am căzut şi văzându-mi starea păcătoasă strig catre Tine:
Iartă-mă Doamne, că am greşit atât de mult;
Iartă-mă Doamne, că Te-am supărat şi Te-am pierdut;
Iartă-mă Doamne, că fără Tine eu nu pot trăi;
Iartă-mă Doamne şi te rog, cu inimă smerită, nu mă părăsi;
Iartă-mă Doamne şi nu mă lăsa când îmi este greu;
Iartă-mă Doamne şi te rog fii cu mine, în viaţa mea mereu;
Iarta-mă Doamne şi ai milă, că Tu ştii neputinţa mea;
Iarta-mă Doamne, că Tu vezi cât de slabă şi nestatornică îmi este firea
Iartă-mă Doamne, Tatăl, Mântuitorul şi Mângâietorul meu!

Condacul al-7-lea
Cine se poate mântui? au întrebat atunci pe Domnul Iisus, văzând cât de greu se poate lăsa omul de păcat şi de bunătăţile acestei lumi deşarte şi trecătoare, spre a câştiga viaţa veşnică, iar Tu ai răspuns că tot ce e cu neputinţă la oameni e cu putinţă la Dumnezeu, pentru care îţi cântăm ţie: Aliluia!

Icosul al-7-lea

Dacă nu ar fi milostivirea Ta şi nespusa iubire de oameni, nu aş avea nădejde de mântuire pentru multele mele păcate, pentru nepăsarea de cele sufleteşti, pentru lipsa de iubire, de râvnă la rugăciune şi fapte bune, pentru nepăzirea poruncilor Tale, dar îndrăznind strig cu suflet umilit:
Iartă-mă Doamne, că pe fratele meu spre fapte bune, nu am îndemnat;
Iartă-mă Doamne, că porunca dragostei creştine, n-am lucrat;
Iartă-mă Doamne, că doar voia mea fac mereu;
Iartă-mă Doamne, că nu port grijă de sufletul meu;
Iartă-mă Doamne, că în deşertăciunea lumii greu m-am încâlcit;
Iartă-mă Doamne, că ei slujesc şi nu Ţie, Domnul meu cel Sfânt;
Iartă-mă Doamne şi paşii mei spre mântuire îi conduce;
Iartă-mă Doamne şi-mi dă rugăciune curată, de care cel rău fuge;
Iartă-mă Doamne, Tatăl, Mântuitorul şi Mângâietorul meu!

Condacul al-8-lea
Amăgitoare sunt dulcegăriile lumii, iar vrăjmaşul neamului omenesc îşi întinde cursele şi răgneşte ca un leu căutând pe cine să înghită, dar Tu ştiind slăbiciunea noastră ne aperi şi ne păzeşti cu puterea Ta, scăpându-ne de vicleşugul celui rău, de aceea îţi aducem cântare: Aliluia!

Icosul al-8-lea
Alături de preotul duhovnic, la scaunul Sfintei spovedanii stai Tu, Iubitorule de oameni ascultând mărturisirea mea, iar eu cel ruşinat de păcatele pe care fără ruşine le-am făcut, în ascuns şi la arătare cu smerenie grăiesc aşa :
Iartă-mă Doamne, că în mândrie şi slavă deşartă am căzut mereu;
Iartă-mă Doamne, că rău m-am mâniat şi am urât pe fratele meu;
Iartă-mă Doamne, că m-am lenevit să fac fapte bune si rugăciune;
Iartă-mă Doamne, că gândurile mele sunt de pofte păcătoase pline;
Iartă-mă Doamne, că m-am lăcomit la tot ce este rău;
Iartă-mă Doamne, că am invidiat, judecat şi osândit pe cei din jurul meu;
Iartă-mă Doamne, că din zgârcenie, pe cel în nevoie nu am ajutat;
Iartă-mă Doamne, că de Tine, Împăratul Slavei nu am ascultat;
Iartă-mă Doamne, Tatăl, Mântuitorul şi Mângâietorul meu!

Condacul al-9-lea
Nu avem aici cetate stătătoare, dar noi suntem prinşi în grijile deşarte de parcă am stăpâni lumea. Uităm că suntem trecători, uităm că viaţa noastră e umbră şi vis, iar fiecare clipă care trece ne apropie de mormânt. Să ne trezim din amara înşelăciune şi mulţumind Domnului pentru grija ce ne-o poartă să îi cântăm: Aliluia!

Icosul al-9-lea
Mă cred smerit, dar cea mai mică vorbă mă umple de mânie şi de ură pentru aproapele, nu rabd ispita şi cârtesc mereu la cea mai uşoară supărare, clevetesc, judec şi osândesc depărtându-mă de harul Tău şi astfel ajung să rătăcesc în noaptea întunecată a fărădelegii, departe de Lumina lumii, dar Tu Doamne, ai milă şi ieşi în întâmpinarea mea, că îţi strig:
Iartă-mă Doamne şi mă primeşte ca pe fiul rătăcit;
Iartă-mă Doamne, că de conştiinţa mea sunt osândit;
Iartă-mă Doamne şi ca lui Petru îmi dă mâna şi nu mă lăsa;
Iarta-mă Doamne şi mă ridică din valurile vieţii, după mare mila Ta;
Iartă-mă Doamne, că Tu eşti Creatorul, Domnul şi Stăpânul meu;
Iartă-mă Doamne, că fără Tine, drumul vieţii mi se pare greu;
Iartă-mă Doamne şi îmi dă în toată vremea înger tare, păzitor;
Iartă-mă Doamne şi nepregătit pentru veşnicie, nu mă lăsa să mor;
Iartă-mă Doamne, Tatăl, Mântuitorul şi Mângâietorul meu!

Condacul al-10-lea
Văzând prin veacuri cum pronia Ta divină, lucrează minunat pentru salvarea neamului omenesc, căci ai trimis lumii oameni aleşi, plini de Duh Sfânt care să povăţuiască oamenii la pocăinţă şi să îi înveţe tainele mântuirii, îţi cântăm din inimă Aliluia!

Icosul al-10-lea
Mi-ai binecuvântat anii vieţii spre a face fapte vrednice de a moşteni Împărăţia Ta, ai venit în lume, din rob să mă faci stăpân, ai suferit chinuri şi moarte ca să îmi sfinţeşti sufletul şi trupul, dar eu nebunul, m-am robit de bună voie stăpânitorului întunecat al lumii, făcând voia lui, de aceea cu sufletul chinuit de amărăciunea greşalelor mele, îţi grăiesc aşa:
Iartă-mă Doamne, că mai mult ca desfrânata am greşit;
Iartă-mă Doamne, că mai rău ca vameşul, viaţa mea am vămuit;
Iartă-mă Doamne, că Ţie, Stăpânul şi Izbăvitorul meu nu am urmat;
Iartă-mă Doamne, că lucrând cu sârg păcatul, mereu te-am supărat;
Iartă-mă Doamne şi la înfricoşătoarea judecată, pe mine nu mă lepăda;
Iartă-mă Doamne şi te rog în focul cel nestins nu mă lăsa;
Iartă-mă Doamne, că în păcat am fost născut şi păcate mereu fac;
Iartă-mă Doamne, că haina albă a Sfântului Botez, prin păcat am întinat;
Iartă-mă Doamne, Tatăl, Mântuitorul şi Mângâietorul meu!

Condacul al-11-lea
Mulţi au căpătat mântuirea prin mila Ta, căci Tu fiind bun ai primit şi pe cei din al unsprezecelea ceas în slava Ta cerească. Tu mântuieşti după măsura dragostei Tale, pentru că te uiţi la inima omului şi vezi dorirea lui, de aceea aducându-ţi mulţumire pentru nemăsurata Ta iubire, îţi cântăm cu dragoste: Alilua !

Icosul al-11-lea
Am greşit mai mult decât toată zidirea, zilele vieţii mele s-au scurs în păcate, faptele mele sunt înaintea Ta ca o cârpă lepădată, iar eu lipsit de virtuţiile creştineşti, nici ochii nu mai îndrăznesc să îi ridic spre cer, ci suspinând ca vameşul grăiesc:
Iartă-mă Doamne, te rog , o Ziditorul meu;
Iartă-mă Doamne, că vreau să mă întorc, ca fiul rătăcit la Tatăl său;
Iartă-mă Doamne şi mă primeşte la Tine ca pe un slujitor;
Iartă-mă Doamne, că având suflet umilit te chem mereu cu dor;
Iartă-mă Doamne şi ca un rob nevrednic, aş vrea măcar să fiu primit;
Iartă-mă Doamne şi mă ajută să îţi slujesc mereu, până la sfârşit;
Iartă-mă Doamne, că Tu pe toate de vrei să faci, le poţi;
Iartă-mă Doamne şi ne mântuieşte cu mare mila Ta, pe toţi;
Iartă-mă Doamne, Tatăl, Mântuitorul şi Mângâietorul meu !

Condacul al-12-lea
Pe cel ce vine la Mine nu îl voi scoate afară ! aşa le-ai spus celor de atunci şi cuvintele Tale au rămas pentru veacuri, ca mângâiere în nevoile şi întristările noastre de tot felul, aducând nădejde de mântuire, pentru care îţi cântăm: Alilua!

Icosul al-12-lea
Păcatele mele au covârşit capul meu şi ca o sarcină grea apasă peste mine – aşa spunea psalmistul, iar eu simţind povara păcatelor care mă împiedică să urc pe calea mântuirii, strig către Domnul aşa:
Iartă-mă Doamne, te rog, te chem plângând Stăpânul meu;
Iartă-mă Doamne, că nu sunt vrednic, să mai fiu iarăşi fiul Tău;
Iartă-mă Doamne şi îmi mântuieşte sufletul cu mare mila Ta;
Iartă-mă Doamne şi te rog primeşte pocăinţa mea;
Iartă-mă Doamne şi de fericirea Raiului pe mine,Tu mă fă părtaş;
Iartă-mă Doamne şi în iadul cel înfricoşător să nu mă laşi;
Iartă-mă Doamne şi pe mine cel plin de păcate, nu te mânia;
Iartă-mă Doamne şi-mi dă răspuns bun, când mă vei judeca;
Iartă-mă Doamne, Tatăl, Mântuitorul şi Mângâietorul meu!

Condacul al-13-lea
Doamne, care ai primit pocăinţa vameşului şi femeii păcătoase i-ai dăruit iertare, care ai făgăduit tâlharului de pe cruce că va fi cu Tine în rai, care ai primit pocăinţa atâtor păcătoşi din toate timpurile, ascultă-mă şi pe mine care am păcătuit mai mult decât toată zidirea, cu ştiinţă şi cu neştiinţă, în timpul nopţii şi a zilei şi mă iartă după mare mila Ta şi mă primeşte între oile cuvântătoare ale turmei Tale, împărtăşindu-mă încă de pe pământ cu preacinstitele Tale Taine, iar la sfârşitul vieţii mă du în Împărăţia Ta, ca împreună cu îngerii şi cu toţi sfinţii să îţi aduc neâncetat cântare: Aliluia! (de trei ori)

Apoi se zice iarăşi Icosul 1 si Condacul 1.

RUGĂCIUNE
Doamne şi Stăpânul vieţii mele, îmi recunosc şi îmi mărturisesc păcatele mele pe care le-am făcut în toată vremea şi în tot locul. Am greşit umblând după voile păcătoase ale trupului, Te-am mâniat, Te-am scârbit şi Te-am întristat. Mi-ai întins cu bunătatea Ta de multe ori Sfântul Trup şi scump Sângele Tău, voind să Te uneşti cu mine, dar eu robindu-mă iarăşi de păcat, am căzut. Nădăjduiesc în mila şi bunătatea Ta, care primeşte pe tot sufletul cel necăjit şi întristat. Căci Tu ai spus prin glasul proorocului David, că inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Adevărate sunt cuvintele Tale, că nu ai depărtat pe cei ce au venit la Tine cu umilinţă. De aceea gândindu-mă la înfricoşata Ta judecată şi văzându-mă lipsit de fapte bune şi fără răspuns, îmi plec genunchii rugându-te să mă ierţi, să mă primeşti, să nu îmi spui că nu mă cunoşti pe mine, pentru că amar va fi mie depărtându-mă pentru veşnicie de Faţa Ta, cea plină de strălucire şi mergînd în întunericul cel mai de jos. Ci dă-mi putere, înţelepciune, credinţă, nădejde şi dragoste, împreună cu toate virtuţiile creştineşti, întăreşte-mă şi mă scapă de boli, necazuri, încercări şi vrăjmaşi, iar pentru rugăciunile Preacuratei Maicii tale, a sfinţilor îngeri şi ale tuturor sfinţilor, mîntuieşte-mă de veşnica osândă şi mă fă părtaş Impărăţiei Tale, ca acolo în veşnicie, să văd şi să mă bucur de slava Ta. Amin.

Contact Form Powered By : XYZScripts.com