Header image

Mitropolitul Gavriil Bănulescu Bodoni – un om a lui Dumnezeu, un ierarh vrednic, erudit și om al dialogului

9:38, vineri, 2 septembrie, 2016 | Cuvinte-cheie: , , ,

Un eveniment de o mare însemnătate istorică s-a petrecut recent la Mănăstirea voievodală Căpriana din Codrii Moldovei basarabene.

După 195 de ani de la înmormântarea vrednicului de pomenire Mitropolit Gavriil Bănulescu Bodoni (1746-1821) în cripta bisericii „Adormirea Maicii Domnului”, în data de 25 august, a avut loc deshumarea trupului acestui mare ierarh al Bisericii Ortodoxe dintre Prut și Nistru.

Despre personalitatea Mitropolitului Gavriil Bănulescu Bodoni s-a vorbit cu mult înainte de a fi deshumat. Tabere, grupate pe criterii naționale și politice s-au dat cu părerea în ultimile două decenii „despre cine a fost Bănulescu Bodoni”.

Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni a fost o mare şi puternică personalitate în viaţa bisericească, o mână de fier care a căutat mereu să sprijine preoţimea, un diplomat adevărat care a conlucrat cu diverse organe administrative. Îşi lasă puternic amprenta în toate eparhiile unde a activat şi slujit, fiind cunoscută grija sa deosebită pentru copiii şi văduvele preoţilor. Lăsând la o parte construcţia a peste 200 de biserici, meritul deosebit pe care îl are ca mitropolit al Basarabiei este acela de a fi organizat învăţământul teologic prin înfiinţarea Seminarului Teologic de la Chişinău şi de a susţine viaţa liturgică prin deschiderea unei tipografii.

Importanţa acestei tipografii pentru viaţa spirituală şi culturală a basarabenilor a fost foarte mare, aceştia având posibilitatea de a citi cărţi în limba maternă, cărţi traduse, în majoritatea lor, de însuşi mitropolitul Gavriil.

  • Liturghierul (1815),
  • Molitvelnicul, (1815 și 1916),
  • Ceaslovul (1817),
  • Psaltirea (1818),
  • Mineiul de obște (1820),
  • Apostolul (1820),
  • Evanghelia (1820),
  • Tipicul (1821),
  • Bucoavna (1814),
  • Catihisis (1816), după Platon al Moscovei.

 

La insistențele sale, s-au tipărit Noul Testament (1817) și Biblia (1819), în limba română, la Petersburg.

Bodoni, nicidecum nu a fost un trădător, după cum este  acuzat de membrii unor grupări ultra naționale, nu a fost nici „omul rușilor” nici „al turcilor” – Bodoni a fost un om a lui Dumnezeu – un ierarh vrednic, erudit și om al dialogului, care nu a împărțit Ortodoxia pe criterii naționale și politice. Bodoni, sincer a crezut într-o Ortodoxie fără hotare și fără elemente șovine, iar toată viața sa a propovăduit Cuvântul Evangheliei lui Hristos, fără să caute la neam și naționalitate.

În perioada de înflorire a Imperiului Bizantin, cetățenii bizantini aveau Ortodoxia mai presus de orice doctrină politică – națională, iar Bizanțul a început să decadă anume atunci când bizantinii au început să se împartă pe criterii naționale: greci, bulgari, macedonieni etc.

„Nu mai este iudeu, nici elin; nu mai este nici rob, nici liber; nu mai este parte bărbătească şi parte femeiască, pentru că voi toţi una sunteţi în Hristos Iisus.” (Galateni. Сap 3. vers. 28)

Din păcate mulți dintre acuzatorii Mitropolitului Bodoni, a cărui tomos de canonizare va fi citit în data de 3 septembrie la Mănăstirea Căpriana, nici până astăzi nu au înțeles menirea acestui mare ierarh pe pământurile basarabene, or, Bodoni a fost un adevărat părinte duhovnicesc al acestui ţinut, și are tot meritul să fie cinstit alături de sfinții protectori ai Basarabiei.

Preot Mihail Bortă

1full

Contact Form Powered By : XYZScripts.com