Header image

Pastorală la Învierea Domnului a Prea Sfinţitului Petru, Episcop de Ungheni şi Nisporeni

ZIUA ÎNVIERII – ZIUA BUCURIEI

PREACUVIOSULUI CIN MONAHAL,

PREACUCERNICULUI CLER

ŞI PREA IUBIŢILOR CREDINCIOŞI

DIN EPISCOPIA DE UNGHENI ŞI NISPORENI

HAR, MILĂ ŞI PACE DE LA HRISTOS-DOMNUL NOSTRU,

IAR DE LA NOI PĂRINTEŞTI BINECUVÂNTĂRI

HRISTOS A ÎNVIAT!

,,Veniţi toţi cei credincioşi să ne închinăm Sfintei Învieri a lui Hristos”

Preacuvioşi şi Preacucernici Părinţi,

Iubiţi credincioşi şi credincioase,

   Chemarea acesta mântuitoare răsună astăzi în întreaga creştinătate, binevestind pretutindeni că Hristos, lumina, pacea şi bucuria noastră a înviat din mormânt. Această mare bucurie a Învierii este esenţa creştinismului, deoarece credinţa în Înviere este una din adevărurile fundamentale ale creştinismului. Când spui credinţă, mărturiseşti şi proclami Învierea, iar când vesteşti Învierea, certifici puterea credinţei celei adevărate, (Sf. Ioan Gură de Aur +407). Această credinţă au mărturisit-o, mironisiţele femei, care au alergat să o împărtăşescă  Ucenicilor, strigând: ,,A înviat Domnul!”. Apostolii Petru şi Ioan, cuprinşi de aceeaşi bucurie la vederea: ,,giulgiurilor singure zăcând” în mormântul gol, au alergat să-şi împărtăşească bucuria credinţei către ceilalţi Apostoli zicând: ,,A înviat Domnul!”. Apostolii toţi, încredinţaţi de Înviere, după ce L-au văzut pe Iisus, într-un glas au strigat lui Toma, care nu a fost cu ei: ,,Am văzut pe Domnul!”. Aceeaşi bucurie plină de credinţă v-o împărtăşesc şi eu astăzi, Părintele vostru sufletesc, spunându-vă: Hristos a Înviat!

    Iubirea fără margini a Dumnezeului întrupat în Persoana lui Hristos se arată deplin în Pătimirile de bună voie şi moartea pe Cruce, iar Învierea cea de a treia zi împlineşte făgăduinţa dată de Fiul lui Dumnezeu Apostolilor că va fi cu noi până la sfârşitul veacurilor, …iată Eu cu voi sunt în toate zilele până la sfârşitul veacului (Mat. XXVIII, 20).  Părintele Dumitru Stăniloae zice: că prin Învierea lui Hristos avem garanţia vieţii noastre viitoare. Învierea lui Hristos este ,,Paştele” Lui şi temelia paştelui nostru al tuturor. Paştele este ,,ziua pe care a făcuto Domnul să ne bucurăm şi să ne veselim într-însa”. Taina sfintelor Paşti este iubire Sfintei Treimi revărsată pe pământ prin Întruparea, Moartea şi Învierea Fiului lui Dumnezeu. De aproape două milenii, în acestă vreme a anului, la mijloc de primăvară, creştinii îşi amintesc unii altora, îşi vestesc în grai de sărbătoare, uimiţi de bucurie şi entuziasm, că ,,Hristos a Înviat!” Atât de mare a fost evenimentul, atât de neaşteptat, atât de încărcat de noutate, încât a rămas nou, minunat şi extraordinar pentru toate generaţiile de creştini de mai târziu, tot aşa cum fusese şi pentru martorii contemporani. Până atunci lumea trăise sub semnul morţii ireversibile, tragice, a morţii ca plecare fără întoarcere, ca trecere în neant, a morţii ca ieşire din orice relaţie pentru vecii vecilor cu lumea, cu rudele, cu prietenii şi chiar cu Dumnezeu. Prin Învierea Lui Hristos, sensul morţii s-a luminat odată cu Jertfa Mântuitorului şi tristeţea ei s-a transformat în bucuria Învierii, a biruinţei definitive a Lui asupra păcatului şi a diavolului.

Persoana divino-umană a lui Hristos gustă moartea pentru a restabili şi desăvârşi relaţia dintre Dumnezeu şi oameni, surpând zidul despărţitor al păcatului. Sfântul Grigorie de Nazianz zice: Hristos împlineşte toată dreptatea, lemnul crucii pentru lemnul pomului din paradis, mâinele cele întinse cu vitejie pe cruce, pentru mâna cea întinsă cu lăcomie spre pom, moarte lui Hristos pentru moarte lui Adam, întunericul din timpul răstignirii pentru lumina din Paradis, îngroparea lui Hristos pentru întoarcerea în pământ a lui Adam, învierea lui Hristos pentru învierea lui Adam şi a noastră.  Învierea Lui Hristos a adus răspuns la marea întrebare pe care şi-o puneau atunci, şi şi-o pun şi astăzi toţi oamenii: Ce se întâmplă cu noi după moarte? Mai este ceva dincolo? Care mai este rostul vieţii, dacă ea se termină prin moarte, ca viaţa oricărei plante, a copacilor, a lucrurilor care, odată ce putrezesc, nu mai rămâne nimic din ele? Intrând în moarte, Hristos o biruieşte cu razele atotluminoase ale slavei Sale împărăteşti şi prin aceasta El dă răspuns la aceste mari întrebări: Nu se termină totul prin moarte.

Sfânta Scriptură zice că ,,Dumnezeu n-a făcut moartea şi nu se bucură de pieirea celor vii. El a zidit toate lucrurile spre viaţă şi făpturile lumii vor fi mântuite; întru ele nu este sămânţă de pieire şi moartea n-are putere asupra pământului. Dreaptatea este nemuritoare, iar nedreptatea aduce moarte”. (Înţelepciunea lui Solomon 1, 13-15). Iubirea Lui Dumnezeu este mai mare decât moartea. De aceea Hristos învinge în Sine moartea, pentru că în El comuniunea omului cu Dumnezeu este realizată în mod culminant prin moarte. Prin moartea acceptată de Hristos zice Sf. Chiril al Alexndriei umanitatea a dobândit făgăduinţa sigură că moartea nu mai are putere asupra sa. Aceasta ne-o descoperă şi faptul că Învierea Lui Hristos începe din adâncurile iadului, printr-o iradiere luminoasă a energiilor Lui necreate. Învierea Lui Hristoa este un eveniment universal care cuprinde întreaga umanitate, aceasta ne-o arată Sfântul Grigorie de Nyssa care zice că:Învierea realizată de Hristos s-a extins pentru toţi. Aceasta este taina iubirii Lui Dumnezeu faţă de opera creaţiei Sale, arătată prin pogorârea lui Hristos cu sufletul în iad.

Iubiţi credincioşi şi credincioase,

Învierea Domnului, cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii, s-a prăznuit încă din perioada apostolică, la Ierusalim, ca expresie a bucuriei credincioşilor creştini care deveneau părtaşi prin credinţă şi har la bucuria Lui Hristos.  Denumirea populară de Paşti (având originea etimologică din ebr. pesah şi gr. pasaha, însemnând trecere) este legată de sărbătoarea din Vechiul Testament a eliberării poporului prin Marea Roşie spre ţara făgăduinţei. Sărbătoarea se prăznuia la 14 Nisan şi coincidea cu prima lună plină de după echinocţiul de primăvară.

Creştinismul a preluat sărbătoarea Paştilor din iudaism, dar i-a dat un conţinut şi un sens nou: comemorarea sau pomenirea Patimilor, Morţii şi Învierii Lui Hristos, evenimente care au coincis cu Paştele iudaice în anul 30 sau 33 al erei creştine. Comemorarea Patimilor şi a Morţii Domnului Iisus Hristos era numită,,Paştile Crucii”, iar comemorarea Învierii Domnului era numit ,,Paştele Învierii”. Pentru noi, creştinii, Paştele înseamnă trecerea Lui Hristos şi a noastră de la moarte la viaţă, ieşirea noastră din robia păcatului şi a morţii şi trecerea împreună cu Hristos la libertatea şi viaţa veşnică în Împărăţia lui Dumnezeu. Acesta ne-o descoperă Sfântul Siluan Atonitul în următorul cuvânt: Prin Întruparea şi Învierea Sa Hristos i-a ofeit lui Adam un alt paradis, un paradis în ceruri, unde străluceşte lumina Sfintei Treimi. De aceea în conştiinţa profundă a Bisericii, Învierea Domnului şi Sărbătoarea Sfintelor Paşti reprezintă viaţa nouă, veşnică, oferită ca arvună acum prin Botez şi prin toate Sfintele Taine ale Bisericii, iar apoi primită prin înplinătatea la Învierea cea de obşte sau generală. Lumina Sfintelor Paşti este pregustare a luminii neînserate din Împărăţia cerurilor. Totodată, această lumină este energia necreată, unificatoare a întregului univers. În acest sens, Sfântul Atanasie cel Mare învaţă că ,,prin Moartea şi Învierea Sa, Hristos a îndepărtat sepărarea dintre rai şi lumea apărută după cădere şi ne-a deschis nouă raiul interzis, pentru că El Însuşi Se întoarce după Înviere pe pământ şi arată că raiul şi pământul sunt una. Prin înălţarea la cer uneşte cerul cu pământul şi ridică trupul nostru omenesc asumat de El şi alcătuit din aceeaşi esenţă ca şi al nostru. Ridicându-se cu sufletul şi cu trupul deasupra cetelor îngereşti, a restabilit unirea între lumea noastră sensibilă şi inteligibilă şi armonia creaţiei întregi”. Iată că şi noi prin lumina din sufletelle noastre suntem chemaţi în această zi a luminii să unim cerul cu pământul, să transformăm sufletul nostru într-un univers sfinţit şi sfinţitor, suntem chemaţi să ne împărtăşim de lumina Învierii Lui Hristos şi pe care trebuie să o împărtăşim celor din jurul nostru. Toate acestea izvorăsc în sufletul şi viaţa umanităţii din credinţa în Învierea Lui Hristos, prin care se adevereşte conţinutul credinţei noastre. De aceea şi suntem creştini zice Sfântul Ioan Gură de Aur, ,,pentru că credem în Învierea lui Hristos şi a noastră cu Hristos. Biserica lui Hristos este o Biserică a învierii, iar viaţa Bisericii este o Duminică continuuă a Învierii”.  

Iubiţi fraţi şi surori în Domnul,

Bucuria şi pacea vieţii se primesc în dar de la Hristos Cel înviat Care a zis femeilor mironosiţe: ,,Bucuraţi-vă! Nu vă temeţi!” (Matei 28, 9-10), iar ucenicilor Săi le-a zis: ,,Pace vouă!” (Ioan 20, 21). Bucuria pascală au trăit-o intens Născătoare de Dumnezeu, Femeile purtătoare de mir, Sfinţii Apostoli, împreună cu Sfântul Pavel şi toţi sfinţii care s-au învrednicit să vadă Învierea. ,,Îngerul a strigat celei pline de har: Curată fecioară bucură-te, iarăşi zic: bucură-te, că Fiul Tău a înviat a treia zi din mormânt” (Axionul). Vederea Învierii cuprinde întreaga Biserică, ,,Învierea lui Hristos văzând, să ne închinăm sfintei Învieri a lui Hristos…”. Iisus Hristos Cel înviat devine conştiinţă euharistică, popas duhovnicesc, masă a împărăţiei Sale, împărtăşire de harul Sfintelor Taine, iubire şi comuniune în Duhul Sfânt. Bucuria biruinţei Lui Hristos asupra morţii şi asupa iadului ne cheamă să aducem bucurie în jurul nostru ajutând, după putinţă, prin cuvânt şi faptă, pe cei care au nevoie de iubirea şi ajutorul nostru: orfani şi bătrâni, bolnavi şi săraci, oameni singuri şi deznădăjduiţi, pe cei necăjiţi şi întristaţi, astfel încât să poată simţi că lumina şi bucuria învierii Lui Hristos sunt mai tari decât gretăţile vieţii.

Astăzi, când în jurul nostru vedem atâtea semne ale morţii fizice şi spirituale: boală şi suferinţă, sărăcie şi nesiguranţă, violenţă şi lăcomie, să-L rugăm pe Hristos Cel Înviat a treia zi să ne binecuvânteze şi să ne întărească în lucrarea noastră de ajutorare a bolnavilor, bătrânilor, orfanilor şi săracilor. Să emanăm din sufletele noastre lumină din lumina Învierii Lui Hristos, Bucurie din Bucuria Învierii Lui Hristos şi în această lumină să vedem pe fiecare om, ca pe un om al luminii şi bucuriei, călătorind spre Învierea de obşte la venirea în slavă a Domnului Hristos.

Hristos a înviat!

Al vostru către Hristos-Domnul rugător,

PETRU

 Prin harul lui Dumnezeu

EPISCOP DE UNGHENI ŞI NISPORENI

Învierea Domnului 2013

Contact Form Powered By : XYZScripts.com