Sfinţii Mucenici Agathonic şi Zotic şi ceilalţi împreună cu dânşii

Sfîntul Agathonic a fost cetăţean al Nicomidiei iar cu credinţa, creştin. Plin de rîvna Duhului, el a întors mulţime de elini de la idolatrie la credinţa în Hristos, întru care bine i-a povăţuit şi i-a întărit. La porunca împăratului Maximian, guvernatorul cetăţii a pornit o prigoană sîngeroasă împotriva creştinilor din Nicomidia.

El l-a prins pe Sfîntul Zotic la un loc numit Cârpe. El i-a răstignit pe ucenicii sfîntului Zotic, iar pe însuşi Zotic 1-a adus la Nicomidia, unde îi adusese prinşi şi pe Agathonic, Princeps, Theoprepie, Achindin, Severianus, Zeno, şi mulţi alţii.

Legaţi şi cu pază mare, ei au fost duşi cu toţii la Bizanţ [Constantinopol]. Sfinţii Zotic, Theoprepie şi Achindin au murit în timpul acestui marş forţat, din pricina rănilor şi epuizării. Severianus a fost omorît lîngă Calcedon. Agathonic şi ceilalţi au fost duşi la Silybria, în Thracia. Acolo, după ce au fost din nou torturaţi bestial înaintea împăratului, au fost omorîţi prin decapitare. Sufletele lor s-au înălţat la ceruri, întru bucuria vieţii veşnice a lui Hristos Domnul.