20 ani de la descoperirea moaștelor Sfintei Matrona. Patriarhul Kirill: „Să transformăm întristarea în putere duhovnicească și bucurie interioară”

Joi s-au împlinit douăzeci de ani de la descoperirea moaștelor Sfintei Cuvioase Matrona din Moscova, una dintre cele mai populare sfinte contemporane din Rusia care a fost trecută de curând în calendarul Bisericii Ortodoxe Române.
Pentru a marca acest eveniment de mare importanță pentru Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului unde se află moaștele Sfintei Matrona, Preafericitul Părinte Kirill, Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii, a slujit Sfânta Liturghie a Darurilor mai înainte sfințite, la care au participat sute de credincioși.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse a hotărât în 2013 ca ziua aflării moaștelor Sfintei Cuvioase Matrona să devină sărbătoare bisericească.

„O femeie simplă, invalidă, a dobândit o imensă putere duhovnicească”

„De fiecare dată când citești viața Sfintei Matrona, când auzi istorisiri orale, când ajungi față în față cu minunata credință a poporului nostru în ajutorul ei benefic, te întrebi involuntar cum de s-a întâmplat că o femeie simplă, invalidă, foarte îngrădită în comunicarea ei cu lumea, a dobândit o așa imensă putere duhovnicească încât, încă din timpul vieții, mulțimi și mulțimi de oameni se îndreptau către ea pentru sfat, ajutor și rugăciune”, a spus Patriarhul Kirill în predica sa de la Mănăstirea Pokrovsky din data de 8 martie.

Patriarhul Kirill a spus că pentru a înțelege de ce Sfânta Matrona a primit atât har de la Dumnezeu trebuie să ne gândim la lucrarea Mântuitorului Hristos de răscumpărare a păcatelor trecând prin grele suferințe, prin rușine și prin înfricoșătoarea pătimire a morții pe cruce.

Patriarhul Moscovei a reflectat asupra înțelesului suferinței observând că „de regulă, considerăm suferința un coșmar, ceva ce ar trebui evitat sau care trebuie uitat imediat”.

Deși în circumstanțele dificile ale vieții suntem tentați să cârtim, „credinciosul care trece prin suferință fără să își piardă credința în Dumnezeu devine realmente diferit”.

Dacă nu ar fi existat întristările din viața noastră, „probabil că nu ar fi existat nici mântuirea sufletului, pentru că întristările trezesc mintea, întăresc voința și credința”.

„Matronușka s-a născut în întristare. Ea nu a avut bucurii omenești. Ea nu vedea chipurile oamenilor, nu a văzut albastrul cerului, nu a văzut lumea înconjurătoare”, a spus patriarhul Kirill subliniind faptul că noi nu ne putem imagina lumea în care trăia Dreapta Matrona.

„Dacă nu ar fi fost aceste pătimiri, nu ar fi existat nici Matronușka!”

Pentru a străluci ca o stea, a fost nevoie să treacă printr-o suferință specială și o experiență a vieții specială, care i-au deschis vederea către o altă lume, diferită de cea din jurul ei pe care nu o percepea.

„Matrona cunoștea cu adevărat, ea vedea cu adevărat cu ochii ei nevăzători acea lume și ne putem imagina ce putere avea rugăciunea ei de vreme ce ea avea nu credință, ci cunoaștere – cunoașterea prezenței lui Dumnezeu în viața omului”.

Patriarhul Kirill a spus că reflectând la viața Sfintei Matrona „trebuie să învățăm să percepem corect suferința”.

„Suferința nu trebuie să ne distrugă, nici să ne diminueze puterile, ci ar trebui mai degrabă să ne întărească credința și să ne ascută simțurile religioase”.

„Să transformăm întristarea în putere duhovnicească și bucurie interioară”

„De fiecare dată când Dumnezeu ne conduce prin greutăți, să ne aducem aminte de Dreapta Stareță Matrona din Moscova și să dea Dumnezeu ca exemplul ei să ne ajute să transformăm întristarea în putere duhovnicească și bucurie interioară – bucuria legăturii cu cele înalte, cu lumea de sus”, a spus Preafericitul Părinte Kirill în încheierea predicii sale cu ocazia împlinirii a douăzeci de ani de la aflarea moaștelor Sfintei Cuvioase Matrona din Moscova.

Preafericitul Părinte Daniel a fost primul Patriarh al României care a slujit la Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului din Moscova. Patriarhul Daniel a vizitat mănăstirea unde se află moaștele Sfintei Matrona în luna decembrie a anului trecut, în contextul participării la evenimentele dedicate împlinirii a o sută de ani de la restabilirea patriarhatului în Biserica Ortodoxă Rusă.

Ca urmare a acestui moment memorabil și în semn de frățietate față de poporul ortodox rus, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât în luna februarie înscrierea începând cu anul 2019 a Sfintei Cuvioase Matrona din Moscova în calendarul Bisericii noastre, cu zi de prăznuire data de 2 mai.

Sfânta Matrona s-a născut în 1881 într-o familie de oameni simpli din satul Sebino, gubernia Tula.

Deși a venit pe lume fără darul vederii și a pierdut folosirea picioarelor de la vârsta de 17 ani, datorită vieții sale ascetice și rugăciunii necontenite, Dumnezeu a învrednicit-o de darul vederii înainte și al facerii de minuni.

Sfântul Ioan de Kronstadt a numit-o pe când avea numai 14 ani „al optulea stâlp al Rusiei”. Prin această expresie a profețit că ea va rămâne unul dintre puținii rugători pentru patria care avea să fie cuprinsă de persecuția ateistă bolșevică.

Sfânta Matrona a fost canonizată de Biserica Ortodoxă a Rusiei în anul 1999.

Citește și: Nouă sfinți români au fost introduși în calendarul Bisericii Ortodoxe Ruse

Foto Credit: Igor Palkin/Patriarchia.ru

www.basilica.ro