Să trudim pentru Dumnezeu, și Dumnezeu va trudi pentru noi

Înţelepciunea popoarelor de mult a înţeles că între prostie şi credinţă e o prăpastie.

Proverbul german: Dumnezeu ajută pe marinar la vreme de furtună, dar timonierul trebuie să fie la cârmă.

Proverbul englez: Dumnezeu dă mâini, dar nu construieşte poduri.

Proverbul danez: Dumnezeu hrăneşte păsările care dau din aripi.

Proverbul ceh: Cel căruia Dumnezeu i-a descoperit locul unde se află o comoară trebuie s-o scoată singur din locul acela.

Proverbul basc: Bunul Dumnezeu e bun, dar nu-i prost.

Ioana d’Arc: Să trudim, Dumnezeu va trudi.

Dacă ni se cere imposibilul şi să ne îndumnezeim, înseamnă că ni se cere să facem şi minuni, la rândul nostru: să prefacem apa de rând în vin ales; sărăcia pământului în belşug; scaieţii, ciulinii şi pălămida în roade şi trandafiri; meschinăria în mărinimie, neîncrederea în voioşie; nepăsarea în bunătate samarineană; făţărnicia şi legalismul în dragoste şi flacără; cârciuma în castel şi bordeiul în salon. Prin purtările şi prin strădaniile noastre.

Nicolae Steinhardt, Jurnalul fericirii, Editura Mănăstirii Rohia, Rohia, 2005, pp. 358-359