David Cameron: redefinirea căsătoriei este unul din momentele de care sunt cel mai mândru

Premierul britanic „conservator” David Cameron ne furnizează o nouă mostră de „atașament” la valorile conservatoare. Cu ocazia unei reuniuni publice el a declarat, în weekend-ul trecut, că legalizarea „căsătoriei” între persoane de același sex în Marea Britanie a fost una din realizările sale cele mai importante.

Întrebat care au fost cele mai semnificative realizări ale mandatului său, el a menționat adoptarea în 2013 a legii „căsătoriei” pentru cuplurile unisex ca fiind momentul în care s-a simțit cel mai mândru.

„Am primit o mulțime de scrisori de la oameni care îmi spuneau că ‘mulțumită schimbărilor pe care le-ai făcut, m-am putut căsători cu persoana iubită.’ A fost grozav”, a declarat Cameron, conform unei relatări de pe website-ul pro-homosexual Pink News. El a adăugat că încă nu a participat la vreo „nuntă” unisex, deși a fost invitat, dar că dorește să o facă.

Dacă, după ce ați citit rândurile de mai sus, nu vi s-au crăpat ecranele computerelor, vă invităm să rememorăm unele din principiile fundamentale ale conservatorismului politic, enunțate de Russel Kirk, unul din teoreticienii importanți ai secolului XX:

„Conservatorul aderă la tradiție, convenție și continuitate. Tradiția permite oamenilor să conviețuiască în pace; demolatorii tradiției dărâmă întotdeauna mai mult decât știu sau decât și-ar dori. Prin convenție – un cuvânt abuzat astăzi – consimțim să evităm disputele perpetue despre drepturi și libertăți: legea însăși este, la bază, un set de convenții. Continuitatea este mijlocul pentru legătura între generații; ea are importanță atât pentru societate cât și pentru indivizi; fără ea, viața nu are sens. Când „revoluționarii” au terminat de eliminat vechile tradiții, derizoriile convenții și au rupt continuitatea instituțiilor sociale, ei descoperă necesitatea instituirii unor noi tradiții, convenții și continuități; dar acest proces este dureros și lent, iar noua ordine socială care apare poate fi mult inferioară celei vechi pe care radicalii au răsturnat-o în zelul lor de a atinge paradisul terestru.

Conservatorii sunt apărătorii tradițiilor întrucât consideră că ordinea și dreptatea sunt produsele unei îndelungate experiențe sociale, rezultatul a secole de încercări, reflecție și sacrificii. Corpusul social este un fel de corporație spirituală, comparabilă cu biserica; poate fi chiar denumit o comunitate a sufletelor. Societatea umană nu este o mașină, să poată fi tratată mecanic. Continuitatea, artera vitală a societății, nu trebuie întreruptă. Conservatorul poartă în minte necesitatea unei schimbări, dar a unei schimbări prudente (Burke), graduală și discriminatorie, niciodată dizlocând dintr-o dată toate vechile referințe.”

Așadar, pe scurt, conservatorismul este o atitudine politică şi filozofică ce promovează instituţii şi practici tradiţionale care s-au dezvoltat organic, susţinând stabilitatea şi continuitatea socială…

Să lăsăm, deocamdată, cortina să cadă peste acest peisaj grotesc, neuitând că cei doi judecători supremi – cel al acestei lumi, Istoria și cel al Cerurilor și pământului, Iisus Hristos – vor avea ultimul cuvânt de spus, inclusiv întru demascarea impostorilor politici.

sursa culturavietii.ro