Preoți basarabeni martirizați în primul an de ocupație sovietică (1940-1941) (III)

Gherbanovschi, Nicolae, preot în parohia Seliștea, jud. Hotin. S-a născut la 6 decembrie 1876 în familia  preotului Gheorghe Gherbanovschi din parohia Seliștea, jud. Hotin. După absolvirea Seminarului Teologic din Chișinău, a fost hirotonit preot și numit paroh la Biserica Sf. Anastasie din Neporotova , jud. Hotin, cu începere de la 3 septembrie 1901[1]. În anul 1912, conform cererii preoților Gheorghe și Nicolae Gherbanovschi, aprobată de către autoritățile bisericești, fac schimb de parohii[2]. Părintele Gheorghe a slujit la Biserica din Neporotova până când trece la Domnul în anul 1922, la vârsta de 79 de ani[3].

       Biserica din parohia Seliștea cu hramul Acoperimântul Maicii Domnului era permanenet întreținută în ordine. Părintele paroh Nicolae Gherbanovschi desfășura o activitate pastoral-misisonară, atât în parohie cât și în cadrul cercurilor pastorale fiind și duhovnic al protoieriei cercului IV Hotin[4]. Datorită insistenței preotului paroh, consiliul parohial de la Biserica  din Seliștea, prin hotărârea consiliului eparhial din 7 februarie 1940, primesc un ajutor financiar pentru reparația bisericii[5].

      După instaurarea puterii sovietice, la 28 mai 1941, părintele Nicolae Gherbanovschi a fost arestat de către agenții securității raionale din Chelmenți ca ”element social periculos”. Moare în detenție , fără să ajungă la judecată, la 5 septembrie 1941[6].

     Gonciaruc, Dionisie, preot în parohia Țarigrad, jud. Soroca. S-a născut la 3 octombrie 1881[7]. După absolvirea Seminarului Teologic din Chișinău, a fost hirotonit preot pe seama Bisericii Nașterea Maicii Domnulu din Țâplești, jud. Bălți, cu începere de la 15 august 1904[8]. În anul 1909 a fost numit la Biserica Sf. Alexandru Nevschi din Țarigrad, jud. Soroca[9].

     La 4 iulie 1927, parohia Țarigrad a fost vizitată canonic de către P.S. Episcop Visarion al Hotinului (1923-1935) împreună cu consilierul eparhial și protoiereul cercului. Scopul vizitelor canonice a P.S. Sale erau ca să se convingă de starea generală a parohiilor și păstoriților lor, cum se prezintă biserica, cancelaria parohială, cimitirul și celelalte bunuri parohiale[10].

      În primul an de prigoană împotriva credinței din timpul ocupației sovietice (1940-1941),  părintele Dionisie Goncearuc a fost arestat și deportat în Siberia, despre viața lui de mai departe nu se cunoaște nimic[11].

      Ignatovici, Teofan, preot în parohia Babin, jud. Hotin.  S-a născut la 10 iunie 1899. După absolvirea Seminarului Teologic din Chișinău, a fost hirotonit preot pentru Biserica Nașterea Maicii Domnului din com. Buzovița, jud. Hotin, cu începere de la 26 august 1913[12].

La 1 iunie 1927, părintele Teofan devine paroh al Bisericii Acoperimântul Maicii Domnului din com. Resteo Otaci, același județ[13]. Iar mai apoi paroh al Bisericii Înălțarea Domnului din com. Babin, jud. Hotin.

      A fost numit la 1 septembrie 1937, misionar al protoieriei cercului I Hotin[14]. Împreună cu alt misionar, preotul Petru Iacubovschi din Dăncăuți, jud. Hotin, mergeau prin sate și învățau poporul cum să se ferească de rătăcirile sectante. În activitatea lor misionară împărțeau credincioșilor literatură misionară editată de ei, se foloseau și de un apartat cinematografic pentru a demonstra filme religioase[15].

     În ziua tragică de 8 iulie 1941, când armata sovietică se pregătea de retragere, părintele Teofan împreună cu soția sa, Eufimia, au fost excortați de către ostașii sovietici la marginea satului și împușcați[16].

     Mârza,  Sebastian, preot în parohia Limbenii Vechi, jud. Bălți. S-a născut în anul 1909[17]. După absolvirea studiilor teologice, a fost hirotonit preot în luna iunie  1931. A fost numit paroh la Biserica Sf. Arh. Mihail din Limbenii Vechi, jud. Bălți[18]. A desfășurat o activitate pastoral-misionară rodnică. La venirea P.C. Sale în parohia Limbenii Vechi erau 35 familii baptiste. În anul 1936, prin străduința de a readuce pe credincioși la dreapta credință, din cele 35 familii baptiste rămăseseră doar 7 familii. Casa de rugăciune baptistă a fost vândută și se folosea ca local pentru școală[19]. Făcea parte din echipa misionară eparhială participând la cursurile misionare ținute în orașul Bălți la 13-14 iulie 1936[20]. Împreună cu misionarul cercului, preotul Eufimie Brinișter de la parohia Pelenia țineau conferințe misionare, astfel în perioada 25 ianuarie – 1 februarie 1937, au fost desfășurate conferințe misionare în mai multe localități, având în echipament și un aparat cinematografic demonstrând filme religioase. În timpul rulării filmelor, explicațiile necesare le dădea părintele Sebastian, apoi se ținea câte o conferință. Ședințele durau până aproape de miezul nopții. Clericii și sătenii rămâneau mulțumiți și recunoscători[21]. O altă întrunire de acest gen a avut loc la 7 aprilie 1937 în parohia Sturzești, jud. Bălți. După  săvârșirea Sf. Liturghii în sobor de preoți, a urmat conferința misionară la care a luat cuvântul și părintele Sebastian Mârza, demonstrându-le și filme religioase. ”Pe la ora 11 noaptea enoriașii s-au retras pe la casele lor, fiind mulțumiți pe deplin sufletește”[22].

     La 23 ianuarie 1940  și în parohia Limbenii Vechi a fost organizată de către preotul paroh o șezătoare cultural-misionară la care au fost invitați și alți preoți misionari. A fost ținută o conferință de întărire în credință și au fost derulate filme religioase și naționale[23].

În primul an de ocupație sovietică (1940-1941), părintele Sebastian Mârza a fost arestat și condamnat la moarte, cu puțin timp înaintea retragerii trupelor sovietice din Basarabia[24].

     La Ședința Cercului Pastoral din protoieria cercului I Bălți care a avut loc la 14 octombrie 1941 în parohia Cajba, au fost pomeniți de către preoții prezenți, cei care nu mai erau împreună cu ei: ”Preoții Mitrofan Romanescu, Vasile Bodrug și Sebastian Mârza, cre au fost condamnați, ridicați și deportați de către autoritățile sovietice. Cercul Pastoral – scria autorul – exprimă o deosebită durere și jale de nenorocirea ce s-a abătut asupra confraților noștri, rugând pe bunul Dumnezeu să-i ocrotească acolo unde sunt și să le ajute să se întoarcă la locurile lor”[25].

    Mihalache, Gheorghe, preot în parohia Tănătari, jud. Tighina.  S-a născut la 21 octombrie 1909 în comuna Susleni, jud. Orhei. A fost absolvent al Seminarului Teologic și al Facultății de Teologie din Chișinău[26]. O perioadă de timp a fost președinte al Societății culturale ”Mitropolitul Gavriil Bănulescu” de pe lângă Seminarul Teologic  din Chișinău. Fiind hirotonit a fost preot în comuna Chițcani, jud. Tighina  apoi în comuna Tănătari același județ.

   Din inițiativa P.C. Sale  până la 1940, în parohie se construia o nouă biserică  de o frumusețe impunătoare[27].

   În anul 1940 a fost arestat de organele NKVD,  judecat și condamnat la 10 ani de lagăr. A fost exilat într-un lagăr din Krasnoiarsk, unde a fost împușcat[28].

   Moraru, Ioan, preot în parohia Camenca, jud. Bălți. S-a născut în anul 1901 în com. Zaicani, jud. Bălți[29]. După absolvirea Seminarului Teologic în 1926, a fost hirotonit preot pe seama parohiei Hâjdeva, jud. Hotin cu Biserica  Sf. Dimitrie[30].

   La 22 iulie 1929, parohia Hâjdeva a fost vizitată canonic de către P.S.Episcop Visarion al Hotinului (1923-1935) împreună cu consilierul eparhial protoiereul Dimitrie Popovici, protoiereul cercului și părintele misionar eparhial. Iată și câteve impresii ale vizitatorilor: ”Parohul preot Ioan Moraru este de curând venit în această parohie. Biserica veche în stil românesc, curat îngrijită, biblioteca în regulă, cancelaria asemenea. Casa parohială este veche. Poziția satului frumoasă, enoriașii ucraineni, cam indeferenți și sunt și rătăciți pe chestia calendarului”[31].

      Ultima parohie a părintelui Ioan Moraru a fost com. Camenca, jud. Bălți, cu Biserica Sf. Arh. Mihail.

      După instaurarea puterii sovietice din 1940-1941 mulți preoți se adunau la Chișinău pentru a se repatria. Printre acești preoți era și părintele Ioan Moraru. A fost arestat de către organele NKVD-iste din Chișinău, la 23 decembrie 1940. Era invinuit cum că a vrut să treacă clandestin în România. Judecata l-a condamnat la opt ani de detenție, fiind deportat într-un lagăr din interiorul URSS-ului, de unde nu s-a mai întors[32].

[1] Алексей  Мандзяк, Репрессированные  священники и церковнослужители  Сокирянщины, 23 iunie 2015,

http://www.ukrkovcheg.org.ua, consultat, 12.09.2015, ora 10.15

[2] Ibidem

[3] Anuarul Eparhiei Chișinăului și Hotinului,1922, p.113

[4] Luminătorul , nr.13, 1932, p. 671

[5] Episcopia Hotinului, nr.4, 1940, p.73

[6] Алексей  Мандзяк, op.cit.

[7] Episcopia Hotinului, Anuar , 1925, p.169

[8] KEB, nr.16, 1904, p.297

[9] Idem, nr.12, 1909, p.105

[10] Episcopia Hotinului, nr.15-16, 1927, p.175

[11] Idem, nr.3, 1941, p.63; Tedor Candu, Pr.Octavian Moșin, op.cit. ,p.272

[12] Episcopia Hotinului, Anuar , 1925, p.126

[13] Idem, 1930, p.92

[14] Episcopia Hotinului, nr.15-16,1937,p. 312

[15] Idem, nr.2, 1939, p.20

[16] Idem, nr.2, 1941, p.40; Martiri pentru Hristos, din România…., p.761

[17] Martiri pentru Hristos, din România…., p.763

[18] Episcopia Hotinului, nr.13, 1931, p.153

[19] Idem, nr.19-20, 1936, p.438

[20] Idem, nr.15-16, 1936, p.344, 353

[21] Idem, nr.11-12, 1937, p.217

[22] Idem, nr. 11-12, 1937, p. 221-223

[23] Idem, nr.4, 1940. p.78

[24] Martiri pentru Hristos, din România…., p.763; Tedor Candu, Pr.Octavian Moșin, op.cit. , p.272; Episcopia Hotinului, nr.3, 1941, p.62

[25] Episcopia Hotinului, nr.6, 1941,p. 116

[26] Figuri contemporane din Basarabia…, p.93

[27] Ibidem

[28] Constantin N. Tomescu, Prin Basarabia și Transnistria …, p.470; Martirologiu românesc din Basarabia….,p.236; Martiri pentru Hristos, din România…., p.763

[29]  Alexandru Guțuleac, op.cit.,p.61

[30] Episcopia Hotinului, Anuar , 1930, p.70

[31] Episcopia Hotinului, nr.15-16, 1929,p.151

[32] Idem, nr.3, 1941,p. 62; Alexandru Guțuleac , op.cit.,p.61 ; Tedor Candu, Pr.Octavian Moșin, op.cit. , p.272

[33] Episcopia Hotinului, Anuar , 1925, p.93

[34] KEB, nr.40,  1908, p.201

[35] Anuarul Eparhiei Chișinăului și Hotinului,1922, p.26

[36] Episcopia Hotinului, Anuar , 1930, p.25

[37] Episcopia Hotinului, nr.4,1940,p.78

[38] Idem, nr.3,1941, p.62; Tedor Candu, Pr.Octavian Moșin, op.cit. , p.272

Protoiereu Ioan Lisnic

Va urma…