Când te rogi, o faci cu toată inima, cu tot cugetul, cu toată nădejdea ?

Când te rogi înaintea icoanei Domnului sau a Maicii Domnului sau ale sfinților – întreabă-te înlăuntrul tău: dacă te uiți sincer și cu dragoste la sfintele icoane, cu credință ridicând privirea către Prototip. Dacă te rogi cu toată inima, cu tot cugetul, cu toată nădejdea! Dacă nu doarme inima ta, dacă nu doarme cugetul tău! Dacă nu cumva buzele tale rostesc moțăielile inimii!

Cât sunt de mic, de neâsemnat în creația lui Dumnezeu, cât sunt de păcătos între făpturile pământului și, în același timp, cât sunt de îngâmfat, de viclean, de osânditor cu privire la faptele și cuvintele sau nesăbuința celor de la conducere, chiar și ale țarilor și ale persoanelor celor mai sus puse și cu privire la toți oamenii! Cât sunt de supărăcios, de mânios, de invidios, de mândru, de răuvoitor cu privire la mulți oameni, de leneș, de nepăsător, de lacom, de neglijent, de desfrânat, de nesârguincios față de faptele cele sfinte, de exemplu, față de rugăciune și pocăință!

Sfântul Ioan de Kronștadt, Ne vorbește Sfântul Ioan de Kronștadt. Ultimul jurnal, Editura Egumenița, Galați 2007, p. 45