Comisia pentru Canonizarea Sfinților din Moldova a aprobat înaintarea spre examinare sinodală a dosarului privind canonizarea Ieromonahului Vichentie (Chimitiuc) și a mamei sale, Glicheria Chimitiuc

La data de 17 iunie 2026, la Centrul Eparhial din Ungheni, s-a desfășurat ședința de lucru a Comisiei pentru Canonizarea Sfinților din Moldova, prezidată de Înaltpreasfințitul Petru, Arhiepiscop de Ungheni și Nisporeni, Președintele Comisiei pentru Canonizarea Sfinților din Moldova și membru permanent al Comisiei Sinodale Patriarhale pentru Canonizarea Sfinților.

La lucrările ședinței au participat membrii comisiei: protoiereul Victor Mihalaș, secretarul comisiei, protoiereul Ioan Lisnic, protoiereul Dumitru Murașov, protoiereul Dionisie Lupașcu, protoiereul Gheorghe Scobili și preotul Petru Lisnic.

În cadrul întâlnirii au fost examinate și analizate aspectele finale ale dosarului privind canonizarea Ieromonahului Vichentie (Chimitiuc) și a mamei sale, Glicheria Chimitiuc, care au mărturisit credința ortodoxă prin suferințe și moarte mucenicească.

Membrii comisiei au constatat că dosarul este complet, cuprinzând documentele, mărturiile și informațiile necesare pentru susținerea propunerii de canonizare. În urma deliberărilor, comisia a hotărât în unanimitate înaintarea dosarului spre examinare Sinodului al Bisericii Ortodoxe din Moldova.

cu referire la https://episcopia-ungheni.md/

Notă informativă

Ieromonahul Vichentie (Chimitiuc) și mama sa, Glicheria 

Ieromonahul Vichentie (Chimitiuc), cu numele de botez Vladimir, s-a născut la 15 iulie 1914 în satul Tașlîc, raionul Grigoriopol, într-o familie de creștini evlavioși, fiind fiul lui Pantelimon și al Glicheriei Chimitiuc. Din tinerețe a manifestat o profundă înclinație spre viața duhovnicească și monahală.

În anul 1940 a fost tuns în monahism la Mănăstirea Antim din București, primind numele de Vichentie. Ulterior a slujit în mai multe așezăminte monahale și bisericești, fiind hirotonit ieromonah și implicându-se activ în lucrarea misionară și pastorală.

După instaurarea regimului ateu sovietic, părintele Vichentie s-a întors în localitatea natală, unde a continuat să mărturisească credința ortodoxă și să ofere sprijin duhovnicesc credincioșilor. Alături de mama sa, Glicheria, a fost supus persecuțiilor din cauza credinței sale. Potrivit documentelor și mărturiilor cercetate de Comisia pentru Canonizarea Sfinților, cei doi au primit moarte mucenicească la 17 ianuarie 1957, în propria lor casă din satul Tașlîc, raionul Grigoriopol.

Începând cu anul 2016, Comisia pentru Canonizarea Sfinților a Bisericii Ortodoxe din Moldova a desfășurat ample cercetări privind viața, activitatea și martiriul lor, fiind adunate documente istorice, mărturii și informații despre cinstirea de care se bucură în rândul credincioșilor.