Header image

Cuvânt din Pateric despre un stareţ îmbunătăţit

13:46, vineri, 24 iulie, 2020 | Cuvinte-cheie: , , ,

Întru această zi,cuvânt din Pateric despre un stareţ îmbunătăţit

În cetatea Alexandriei este o biserică spre poarta dinspre răsărit. Acolo, un oarecare călugăr, în chip de sărac, stătea înăuntru, în pridvor luând milostenie. Şi, uneori, ieşea la ceasul al treilea, alteori, la al cincilea ceas, iar alteori, şi mai târziu. Deci, văzându-l pe el eclesiarhul multă vreme şi folosindu-se de rânduiala vieţii lui, a gândit să meargă după el, ca să ştie unde se duce şi ce face. Apoi, a mers după el fără ştirea lui. Şi l-a văzut cum a cumpărat pâine de doisprezece bani şi de patru bani brânză şi a ieşit afară din cetate, la un loc unde erau morminte. Şi vroia să intre într-un mormânt, deşert. Însă, mai înainte de a intra el în mormânt, eclesiarhul, apropiindu-se de el, a căzut la picioarele lui, zicând: „Spune-mi mie, pentru Hristos, cine eşti şi ce faci?” Deci, bătrânul, văzând că nu poate scăpa de el, i-a grăit aşa: „Eu stau în sfântul pridvor şi-mi adun cele pentru hrana mea, şasesprezece bani numai, şi, îndată, plec, ori în ce ceas capăt banii aceştia, şi îmi cumpăr pâine şi brânză, şi ieşind din cetate, vin de intru în mormântul acesta şi mă îndeletnicesc, în toate zilele, plângându-mi păcatele.” Atunci, căzând la picioarele lui, eclesiarhul îl rugă, zicându-i: „Şezi în chilia ta, pentru Domnul şi te roagă pentru mine, şi eu îţi voi aduce ţie hrana cea de toate zilele.” Zis-a lui stareţul: „De vei face precum ai zis şi vei pune hrana în afara uşii, şi, bătând în uşă, vei pleca, apoi, să ştii că aşa voi face.” Iar eclesiarhul a făgăduit. Deci, puţină vreme, eclesiarhul a făcut după cuvântul stareţului. Iar, într-o zi, a bătut, până ce a ieşit stareţul. Şi a căzut către dânsul, zicând: „Pentru Domnul, fă-mă şi pe mine călugăr.” Iar stareţul, ducându-l înlăuntru, i-a citit lui cele ce sunt ale chipului călugăresc şi l-a învăţat pe el, precum se cădea. Şi astfel, petrecea lângă stareţ. Însă bătrânul ieşind, iarăşi, după cel dintâi obicei, stătea în pridvor, până ce aduna treizeci şi doi de bani din milostenie, şi cumpăra două pâini şi două părţi de brânză, pentru sine şi pentru fratele. Iar un ostaş, iubitor de Hristos, care umbla adeseori la biserică, văzând rânduiala stareţului şi folosindu-se, i-a urmat lui, vrând să ştie unde se duce şi unde petrece. Apoi, cunoscând aceasta, îl rugă ostaşul pe stareţ, zicând să stea, în linişte, în chilia sa, rugându-se pentru el şi pentru casa lui, iar el îi va sluji lui. Şi stareţul i-a zis lui: „Îmi trebuie două pâini şi două bucăţele de brânză în fiecare zi.” Însă, nu i-a vorbit lui de eclesiarh, că este călugărit la dânsul. Deci, după ce a trecut câtăva vreme, dându-i lui cele trebuincioase, s-a întâmplat că a murit stareţul, după ce zisese ucenicului său să stea în locul acela şi să nu se ducă nicăieri, iar, când va aduce ostaşul acela două pâini şi două bucăţele de brânză, să-i spună lui: „Am trebuinţă numai de o pâine şi de o bucată de brânză.” Şi să stea în chilie, luând aminte la el însuşi. „Şi, de vei păzi porunca mea, mă vei avea, cântând cu tine, după obicei.” Deci, după ce s-a sfârşit stareţul şi ucenicul lui, l-a îngropat, de câte ori cânta el, cânta, cu dânsul, şi stareţul, precum făgăduise. Şi aceasta a făcut-o multe zile. Iar duşmanul binelui, diavolul, şi invidiosul, de totdeauna al mântuirii omeneşti, i-a pus eclesiarhului un gând, zicându-i: „Acum, părinţii tăi ce zic despre tine? Oare, au murit? Sau trăiesc? Deci, ce-ar fi să te duci, o dată după Utrenie şi văzându-i pe ei, te-ai întoarce îndată, la locul tău şi, apoi, vei sta fără de nici o grijă?” Şi aşa, lăsându-se înşelat, s-a dus. Iar, după ce s-a întors de acolo, venind vremea, a început a cânta, însă glasul stareţului nu s-a mai auzit. Şi lăsând cântarea, a început a plânge deasupra mormântului său, zicând: „Părăsitu-m-ai şi m-ai lăsat, stăpâne ava.” Apoi, i-a venit lui glas din mormânt, zicându-i: „Au, doară, eu te-am părăsit pe tine? Tu ai călcat porunca pe care ţi-am dat-o ţie. Şi, oare, eu cântam cu tine? Nu eu, ci iubitorul de oameni Dumnezeu, Care totdeauna Se îngrijeşte de neamul omenesc şi caută mântuirea oamenilor. Acela trimitea un Sfânt Înger al Său, cu chipul meu, ca să cânte împreună cu tine. Că eu la locul acela sunt, unde Dumnezeu mi-a poruncit să fiu. Iar îngerul lui Dumnezeu, pentru neascultarea ta, s-a depărtat de la tine. Şezi, dar de acum, în chilie, plângându-ţi păcatele tale şi luând aminte la tine însuţi şi bunul Dumnezeu îţi va ajuta ţie.”

sinaxar.ro

Contact Form Powered By : XYZScripts.com