Header image

Este păcat și atunci când vorbim mult și ne pierdem timpul

Mântuitorul nostru Iisus Hristos ne spune că: „Pentru orice cuvânt deșert, pe care îl vor rosti, oamenii vor da socoteală in ziua judecății”. De aceea, este bine să cântărim mai mult ceea ce spunem. În general, trebuie să ne gândim la folosul a ceea ce spunem. Este evident păcatul vorbirii de rău, însă este păcat și atunci când vorbim mult și ne pierdem timpul.

De multe ori tăcerea este un răspuns, și pe celălalt mai mult îl poate folosi tăcerea, decât explicațiile noastre. În tăcere putem să ne rugăm și să ne modelăm înțelepciunea, iar dragostea pentru celălalt nu trebuie să ne-o arătăm prin vorbă multă, cicăleală sau dădăceală, ci putem să ne arătăm dragostea prin fapte concrete lucrate în tăcere. De multe ori spunem ceva, și apoi ne pare rău. De aici trebuie să învățăm să fim mai reținuți, și să ne gândim de două ori înainte să vorbim. În general, păcatele se fac cu gura, și datorită faptului că ne aprindem repede, însă în această aprindere trebuie să avem ceva care să ne oprească să păcătuim, or acest ceva nu poate fi decât rugăciunea.

În momentul in care ne rugăm putem evita multe păcate, fie că ne vin gânduri de desfrânare, sau de orice fel de răutate, rugându-ne ne abținem să le punem în aplicare. Să avem mereu în minte ca orice spunem să aibă un folos, să vorbim cât mai puțin despre lucruri negative, să ne abținem de la reproșuri și alte moduri de a supăra pe aproapele, și atunci vom fi mult mai aproape de starea de curăție a inimii la care dorim fiecare să ajungem.

Din Singhel Ioan Buliga, Provocările creștinului ortodox în zilele de astăzi, Editura Egumenița, Galați, 2012, p.296-297

Contact Form Powered By : XYZScripts.com