În dialog cu Prot. Mitr. Vadim Cheibaș, secretarul Mitropoliei Chişinăului și a Întregii Moldove

Părintele Vadim Cheibaş, secretar al Mitropoliei Chişinăului şi a Întregii Moldove, face parte din pleiada slujitorilor care îşi focusează energia în domeniul eficientizării activității pastorale şi elucidarea soluțiilor îndreptate spre apropierea Bisericii de societate şi cerințele ei. În această ordine de idei am considerat binevenit un dialog cu Sfinția Sa pentru a afla care sunt metodele de propovăduire ale Bisericii Ortodoxe din Moldova la zi.

–          Părinte, o întrebare auzită foarte des în cercurile scepticilor este cea dacă mesajul Bisericii mai este actual şi în genere dacă Biserica mai are loc în lumea nanotehnologiilor şi a vitezei supersonice. Ce trebuie să ştie oamenii care îşi pun această problemă?

–          Într-o oare care măsură este nostim să crezi că veşnicia ar putea fi “uzată” acum, sau peste o sută şi o mie de ani. Or natura eternă a lui Dumnezeu anulează fără drept de apel orice speculație la acest subiect. Astăzi învățătura creștină este mai actuală şi mai necesară ca niciodată, deoarece din toate instituțiile care formează mecanismul ce asigură existența societății ca entitate, numai Biserica a demonstrat statornicie şi fidelitate mesajului pe care    l-a promovat şi îl promovează de două mii de ani încoace – fie că au fost vremuri de prosperitate sau de prigoană. Prin caracterul său universal, Biserica Ortodoxă reuşeşte să formezeekklesia – adunarea oamenilor care împărtăşesc credința în Hristos şi care îşi petrec viața pământească reieşind din învățătura Mântuitorului. Astfel s-a creat unitatea  prin care creştinătatea drept-măritoare a reuşit să reziste, să se afirme şi să dea un exemplu demn de urmat lumii întregi. Anume de această unitate este nevoie astăzi, când neopăgânismul se acutizează, manifestându-se mai mult sau mai puțin discret în forme deosebit de tentante. Cei care văd activitatea Bisericii precum o pagină deja scrisă a istoriei umanității, dau dovadă de o regretabilă superficialitate, sau îşi limitează cunoştințele la cinematografia şi literatura de tarabă.

–          Ce trebuie să se întreprindă pentru a atrage tineretul în Biserică?

–          Nu sunt de acord cu sintagma de “a atrage” pentru că Biserica poate doar chema la sânul său pe toți cei dornici de a afla Adevărul şi de a se mântui prin Acesta. Astăzi tânăra generație are în față multe tentații, una ambalată mai frumos decât alta, însă care duc la acelaşi deznodământ – deziluzia şi disperarea. Pe de altă parte, Biserica propune tinerilor un mod de viață echilibrat, bazat pe un set de valori încercate în timp şi pe o învățătură prin care omul îşi poate descoperi toată frumusețea sa, oglindită în chipul şi asemănarea lui Dumnezeu.

De multe ori, atât tinerii, precum şi toți cei care duc o viață bisericească pasivă, sunt duşi în eroare de credincioşii care din prea mult zel prezintă Biserica Ortodoxă drept o instituție inchizitorie, un loc mistic şi sumbru unde nu e loc pentru micile bucurii şi activitățile obişnuite pentru omul contemporan. Consider că este timpul să dăm la o parte asemenea descrieri şi interpretări şi să le arătăm tuturor contrariul  – că Biserica nu privează pe nimeni de nimic, ci din contra, acceptă şi sprijină entuziasmul tineresc, având însă grijă să ghideze junii printre nenumăratele capcane care le ies în față.

În acelaşi timp, nu trebuie să privim tineretul nostru în ansamblu ca pe un grup izolat de Biserică. Cei care îşi fac studiile la instituțiile teologice din țară, cei care frecventează regulat serviciile divine şi se implică în activități socio-misionare pot demonstra oricui că tradiția bisericească lăsată de moşi şi strămoşi şi-a găsit un loc de cinste în sufletele lor. Şi tot ei sunt primii care prin exemple vii pot să-i întoarcă spre credință pe cei care au s-au abătut pe alte căi.

–          Ce înseamnă astăzi pastorația?

–          Pastorația contemporană este una dinamică, unde vorba este faptă. Ea se face în mijlocul oamenilor, iar rezultatele sale sunt concrete și utile. Credincioșii nu au nevoie de formulări academice și alocuțiuni lacrimogene. Lor le trebuie motivație, afirmații scripturistice succinte și clare, ce sunt aplicate în primul rând de cei care le predică. Spre fericire, Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove are suficiente exemple de preoți entuziaști care au reușit să consolideze în jurul lor adevărate celule de acțiune, formate în mare parte din tineri dornici să se afirme pe tărâmul Ortodoxiei vii. De fapt pastorația nu este un termen strict sacerdotal, din contra această activitate, într-o formă corespunzătoare poate fi și este practicată de nenumărați mireni, ce se implică în misionarismul social al Bisericii. Mai este o formă de pastorație, valabilă pentru fiecare credincios în parte – cea a exemplului propriu. Nu fiecare se poate participa la o activitate sau alta, însă fiecare, trăind după legea Evangheliei, devine un purtător viu al exemplului comportamental hristic.

–          Credeți că Biserica este suficient de prezentă în societate?

–          Această suficiență trebuie privită dintr-o perspectivă dublă. Din primul punct de vedere, Biserica face totul pentru a se apropia de societate. Cu binecuvântarea Înalt Prea Sfințitului Mitropolit Vladimir se organizează diverse mese rotunde, seminare și întâlniri, în cadrul cărora se pun în discuție cele mai stringente teme ale contemporaneității. Și din cele urmărite de către mine, aceste evenimente se bucură de un succes real și de o e eficiență pe măsură. Sălile sunt arhipline, entuziasmul este pe măsură, iar rezultatul evenimentelor nu se lasă mult așteptat. Din cealaltă perspectivă însă, din partea societății, fără să generalizăm evident, există o barieră construită și menținută artificial, un fel de neîncredere și scepticism. Nu vreau să cred că această reacție vine din niște porniri malițioase ale cuiva, ci mai degrabă este rezultatul unei educații religioase sumare. Noi suntem gata să spulberăm toate dubiile, doar că pentru aceasta invitația noastră pentru dialog și colaborare trebuie acceptată.

A consemnat Nicolae Cârlig