În ziua nunții, un cuplu a oferit de mâncare la 4.000 de refugiați sirieni

Pentru cei mai mulți dintre noi, nunta e un prilej de ospăț memorabil, una dintre ocaziile când nu se face rabat de la generozitate în ceea ce privește felicitările, masa și dansul. Mâncarea curge râuri, la fel și băutura, iar toată această opulență ajunge în unele cazuri la cote extreme: în Mumbai, de pildă, mâncarea rămasă de la nunțile dintr-o singură zi ar putea hrăni toată populația orașului (21 de milioane de locuitori). Există însă și excepții.

Fethullah Üzümcüoğlu și Esra Polat au decis ca nunta lor să nu fie numai despre bucuria lor de miri, ci și despre bucuria celorlalți. Cu banii primiți de la familie pentru a-și organiza o petrecere de nuntă, cei doi soți turci au oferit o masă pentru 4.000 de refugiați sirieni în orașul Kilis, aflat într-o provincie de la granița cu Siria. În ultimii patru ani, de când țara vecină este acaparată de război civil, numeroși sirieni au fost nevoiți să se refugieze în Turcia. Din cei 2 milioane de sirieni care și-au găsit noua casă aici, 2.000 trăiesc în orașul Kilis, unde primesc hrană de la o organizație neguvernamentală.

Ideea de a transforma nunta într-o sărbătoare comunitară a pornit dinspre tatăl mirelui, Ali Üzümcüoğlu, care speră că astfel mai mulți tineri vor fi dispuși să-și împartă bucuria și ospățul cu cei mai puțin norocoși. Tatăl se bucură că fiul și nora sa și-au început căsnicia cu un ”act lipsit de egoism”. Fetullah și Esra au mers alături de membrii organizației Kimse Yok Mu, care asigură zilnic hrană pentru refugiați, și au împărțit sirienilor porții de mâncare din bucătăria mobilă amenajată de activiști într-un camion.

În ceea ce o privește pe mireasă, aceasta s-a declarat surprinsă de propunerea soțului: ”Am fost șocată când Entullah mi-a împărtășit ideea pentru prima dată, dar după aceea m-a câștigat. A fost o experiență minunată. Mă bucur că am avut șansa de a împărți masa nunții noastre cu cei care au realmente nevoie,” a declarat Esra. Soțul ei e de părere că nimic nu se compară cu bucuria din ochii copiilor de refugiați pe care i-a întâlnit. ”Ne-am început drumul spre fericire făcându-i pe alții fericiți, iar acesta e un sentiment minunat,” a spus bărbatul.

sursa http://totb.ro