„Însetat-a sufletul meu de Dumnezeul cel viu; când voi veni și mă voi arăta feței lui Dumnezeu?” Duminica a V-a după Paști la Mănăstirea Suruceni

„O, Băutură Dumnezeiască, ce minunată ești Tu! O, dulce Mântuitorule, Tu răcorești și împrospătezi Fântâna, cât ești de luminos, îndestulător și dătător de viață! Duhule Sfânt, Mângâietorule, apropie de Domnul Iisus pe toți cei ale căror suflete tânjesc după viața veșnică și care strigă de sete: „Sufletul meu este însetat după Dumnezeu; după Dumnezeul Cel viu!” (Sf. Nicolae Velimirovici)

În Duminica Samarinencei, numeroși credincioși au trăit bucuria duhovnicească a rugăciunii alături de obștea monahală a Mănăstirii Suruceni. Sfinții Părinți au rânduit ca la Sfânta Liturghie din această zi să se citească fragmentul evanghelic de la Ioan (4, 5-42), care prezintă întâlnirea Domnului nostru Iisus Hristos cu femeia samarineancă. Cântările vecerniei acestei Duminici ne arată că ceea ce s-a petrecut la fântâna din Sihar nu ţine atât de pământ, cât mai ales de cer: „Lângă fântâna lui Iacov, aflând Iisus pe samarineanca, apă de la dânsa a cerut, Cel Ce acoperă pământul cu nori. O, minune! Cel Ce este purtat pe heruvimi stătea de vorbă cu o femeie păcătoasă, apă cerând, Cel Ce a spânzurat pământul pe ape; apă căutând, Cel Ce revarsă izvoarele şi limanurile apelor, vrând să atragă spre Sine, cu adevărat, pe cea vânată de luptătorul vrăjmaş şi să adape cu apa cea vie pe cea înflăcărată amarnic după lucruri netrebnice, ca un îndurat şi de oameni iubitor.“ (Slava, gls. 6).

Din păcate, omul de astăzi nu mai are acea sete mântuitoare după „apa cea vie”. Simțurile sale duhovnicești sunt adesea amorțite, încât nu mai caută întâlnirea cu Dumnezeu, ci, după cum spune mitropolitul Antonie de Suroj, „vrea ceva de la Dumnezeu, dar nu pe El Însuși”. „Când omul nu este indiferent față de adevăr, ci şi-l doreşte cu toate puterile sale sufleteşti, duhovniceşti, dar şi trupeşti, atunci acest om … este pregătit ca Dumnezeu să lucreze asupra lui. Prin urmare, faptul că rămânem morţi lăuntric este pentru că suntem cu totul indiferenţi. Interesele noastre sunt foarte mici, trecătoare, efemere, materiale. Pentru ca să poată Dumnezeu să lucreze împreună cu noi, trebuie să-I dăm premisele necesare. Iar premisele sunt ca noi să avem o căutare cu toate puterile noastre. Întreaga noastră voinţă, întreaga noastră libertate să fie orientată acolo. Acesta este şi criteriul omului adevărat, al omului viu”, menționează părintele Varnava Iankos.

„Credem nu numai pe temeiul cuvântului tău; noi înșine am auzit și știm că Acesta este cu adevărat Hristos, Mântuitorul lumii” (In. 4, 42), ne spune Evanghelia de astăzi. Dar oare câți dintre noi credem cu adevărat în ceea ce știm? Câți rostim rugăciunea dinaintea Sfintei Împărtășanii: „Cred, Doamne, și mărturisesc că Tu ești cu adevărat Hristos, Fiul lui Dumnezeu celui viu, Care ai venit în lume să mântuiești pe cei păcătoși, dintre care cel dintâi sunt eu” — și trăim acest Adevăr? Câți dintre noi am auzit, dar nu vrem să știm? Și câți credem cu adevărat în ceea ce auzim?

Convorbirea Mântuitorului Hristos cu femeia samarineancă ne vorbește despre faptul că din momentul în care omul primeşte cuvântul lui Hristos, cugetul său se schimbă, se înalţă către adevărata cunoaştere a lui Dumnezeu. „Omul descoperă puterea dumnezeiască a acestui cuvânt şi se întăreşte în credinţă, apoi acceptă adevărul lui Hristos-Dumnezeu, călăuzit fiind de credinţa cea dreaptă. Ochiul lăuntric i se curăţeşte şi începe să vadă limpede în a Cui prezenţă se află; sufletul i se umple întreg de lumină, iar inima îi este inundată de Lumina dumnezeiască a Soarelui Dreptăţii. Luceafărul de dimineaţă a răsărit în inima lui, şi astfel el se face fiu al zilei şi se uneşte cu Dumnezeu, aducându-I închinare în duh şi în adevăr. Se închină cu toată inima acestui Dumnezeu Care l-a cinstit cu harul Său, ştiind că El este singurul Dumnezeu adevărat şi Mântuitor al lumii”, ne spune arhimandritul Zaharia Zaharou.

Duminica de astăzi ne cheamă să căutăm această „apă vie”, care nu seacă niciodată și care aduce viață veșnică celor ce o primesc cu credință.

În cadrul Sfintei Liturghii, numeroși credincioși s-au împărtășit cu Trupul și Sângele Domnului nostru Iisus Hristos.

Sursa: https://manastireasuruceni.md/