Masa săracilor pe care o gătesc bogaţii. Oamenii care îşi petrec timpul liber hrănind nevoiaşii

Pe Bulevardul Muncii, într-o casă simplă de la marginea Clujului, se petrece câte o minune la fiecare sfârşit de săptămână: 122 de sărmani primesc o masă caldă şi pâinea cea de toate zilele. Şi nu doar mâncare, ci şi câte o vorbă bună.
Mai bine de un an, inginerul IT Daniel Someşanu împreună cu prieteni şi voluntari gătesc în fiecare sâmbătă, în casa unor clujeni mărinimoşi, mâncare pentru familiile nevoiaşe. „Acum, când sunt sărbătorile, au mai multă nevoie de noi“, spune Daniel Someşanu, un bărbat de 44 de ani, cu o voce caldă. Pentru el şi ceilalţi din filiala clujeană a Asociaţiei Sfântul Acoperământ al Maicii Domnului din Satu Mare, nu contează că e sărbătoare sau nu, la sfârşit de săptămână e regulă:  îşi dedică timpul celor mai puţini norocoşi decât ei.

Însă nu se limitează la doar a da mâncare, ci şi vorbesc cu oamenii, încearcă să-i ajute cum pot: cu haine, obiecte, cu sfaturi. Într-un cuvânt, le dau un imbold din starea în care sunt, încearcă să-i convingă că, deşi ei nu văd acum, viaţa e frumoasă şi că, dacă vor, pot face lucruri minunate.

Cum a început „Masa săracilor“

„Până la vârsta de 43 de ani am trăit doar pentru mine, adică am făcut pentru mine cele mai multe lucruri şi mai puţin pentru alţii. Am gustat din toate lucrurile vieţii. Ceea ce caut eu acum sunt satisfacţiile sufleteşti. Până nu te implici în proiecte umanitare nu trăieşti cu adevărat“, mărturiseşte Daniel Someşanu.

Povesteşte că duhovnicul său de la Satu Mare, părintele Tiberiu Vălean, a înfiinţat acum 4 ani un ONG (numit Asociaţia Sfântul Acoperământ al Maicii Domnului) de într-ajutorare a sărmanilor. Într-o cantină din Satu Mare, circa 120 de oameni primesc, marţea, joia şi sâmbăta, o masă caldă. „O familie avută ajută una nevoiaşă. Pe rând, câte o familie se înscrie la gătit, ia oala de la părinte, o umple şi la ora fixată vine cu mâncarea. Ei şi au alte acţiuni, spre exemplu copiii îşi fac temele într-un centru. Sunt mai avansaţi decât noi, dar şi noi, filiala lor din Cluj, vom creşte“, zice convins IT-istul clujean.

S-a mutat la Cluj după ce a trecut prin momente grele la Satu Mare. E bucuros că şi-a găsit o slujbă bună. Iar de un an şi urmează modulul duhovnicului său. „La început, am gătit acasă cu soţia, s-au alăturat şi alte persoane, au gătit şi ele acasă. Ambalam mâncarea şi o duceam acasă la cei care aveau nevoie. Încet, încet am crescut, ca număr de porţii“, explică acesta.

Ce vrea de la 2015. „Eu, personal, am tot ce-mi doresc“

Gândurile bărbatului se îndreaptă spre cei care nu sunt aşa avuţi ca el: „Eu am tot ce-mi doresc. Sunt un om fericit, am patru copii. Sunt mulţumit cu viaţa mea“.

Spune că îşi doreşte o bucătărie unde să poată găti pentru mai mulţi, cantina vreunei şcoli sau a vreunui restaurant, se gândeşte el. „Aici avem o cameră în care am improvizat o bucătărie. Dacă vrem să facem mai mult trebuie să fim mai organizaţi. Vrem să căutăm un sponsor local sau naţional care să ne susţină. Ca să vă faceţi o idee, o porţie costă 3 lei, cu tot cu pâine, caserolă, desert şi felul doi. De aceea îndrăzim să începem şi în altă parte, să ne extindem în oraşele mari din ţară. La 3 lei o porţie şi 10 persoane ajutate înseamnă 30 de lei pe săptămână, 120 de lei pe lună. E o sumă mică. Simţim că dacă începem va fi susţinere şi se vor întâmpla lucruri frumoase. Cred foarte mult în reuşita acestui proiect“, e de părere clujeanul.

Îşi doreşte ca toţi pe care îi hrăneşte să servească masa împreună, dar ştie că asta e cam imposibil întrucât toţi stau la distanţe mari unii de ceilalţi. Programul din proiectul „Masa săracilor“ sună în felul următor: vineri seara se pregătesc legumele, sâmbătă se întâlnesc la ora 9.00 şi gătesc, tot sâmbătă vine pâinea şi se pune mâncarea în caserole, iar de la 15.00 sunt aşteptaţi oamenii să vină după hrană. Duminica se duc la cei din Floreşti şi Cluj care nu pot ajunge după mâncare.

„Pe toţi îi ştim, toţi au fost vizitaţi acasă, au fost îndrumaţi să se spele, să-şi găsească un loc de muncă, să-şi dea copii la şcoală. Lucrurile acestea sunt esenţiale pentru noi ca să existăm în societate.  Degeaba susţin acum financiar o familie cu 6 copii doar dându-le. Peste alţi ani, o să am mai 6 familii de asistaţi. Dacă copiii nu se duc la şcoală, oamenii nu învaţă că trebuie să se susţină singuri, nu-i putem ajuta eficient. Ceea ce facem acum e un ajutor temporar“, explică Someşanu.

Spune „nu“ ajutorării cerşetorilor

Când vine vorba de dat bani la cerşetori, faţa clujeanului se încruntă. „Cred că în loc să-i dăm un leu pe stradă mai bine l-am întreba cum îl cheamă, unde locuieşte, câţi copii are. Poate îi dăm o pereche de pantofi, poate haine care nouă nu ne sunt de folos, poate-i găsim un loc de muncă. Înţelegeţi? Ajutorarea nu înseamnă să-i arunci un ban şi să nu legi cu el o relaţie“, consideră Someşanu.
De un an şi ceva, de când durează proiectul, a avut şi cazuri care-i dau încredre să meargă înainte. Povesteşte că o familie de romi, pe care atunci când i-a cunoscut, se descurcau foarte greu, iar acum tatăl are un loc de muncă stabil, fetiţa e la şcoală, doar mama nu reuşeşte să-şi găsească ceva sigur.

„Se pot face lucruri frumoase împreună. Trebuie să fim un pic uniţi“, încheie bărbatul, cu speranţă că vorbele sale vor fi auzite de cât mai mulţi oameni de bine.

Cei care vor să dea o mână de ajutor pot dona pentru proiectul „Masa săracilor“ al Asociaţiei Sfântul Acoperământ al Maicii Domnului (cod fiscal: 27220342) la CEC Bank – contul în lei  RO29 CECE CJ07 30RO N078  7175.

sursa http://adevarul.ro