Medicii olandezi doresc extinderea eutanasiei la copii

Organismul guvernamental olandez care se ocupă de sănătatea și educația copiilor, Nederlandse Vereniging voor Kindergeneeskunde (NVK), solicită Parlamentului aceste țări extinderea legilor eutanasiei pentru a permite omorârea copiilor bolnavi grav. Actuala lege permite eutanasierea copiilor peste 12 ani, limită pe care solicitanții o vor eliminată.

Conform unui material de presă, majoritatea parlamentarilor au dat de înțeles că ar fi de acord cu cererea de amendare a legii.

Țara vecină, Belgia, a devenit în 2014 prima din lume care a aprobat eutanasia copiilor de toate vârstele aflați într-un stadiu terminal al unei boli. Decizia trebuie aprobată de părinți și de medici iar copilul, spune legea, trebuie să fie conștient și să înțeleagă ce înseamnă eutanasierea sa.
Eutanasierea copiilor bolnavi – cea din urmă treaptă a decăderii umane

Această modificare legislativă vine pe fondul unor rapoarte alarmante care demonstrează că eutanasia a scăpat de sub control în Olanda și Belgia, țări „pioniere” ale acestui tip de act. După ce eutanasia a fost legiferată inițial, la începutul anilor 2000, pentru cazurile extreme de boală și suferință, acum s-a ajuns la omorârea deliberată a pacienților aflați în incapacitate mentală (boala Alzheimer) sau a celor care se află într-o stare de simplă depresie.

PRO VITA București înțelege și este alături de copiii bolnavi și de părinții ai căror copii bolnavi suferă. Totuși, soluția nu poate fi eutanasierea, ci folosirea îngrijirii paleative, care oferă acum prin progresul științei medicale tot ce este necesar pentru ușurarea suferinței. Indiferent cât de grevată de suferință ar fi, o existență umană are scopul și demnitatea sa. Suferința are rolul de a umaniza și sensibiliza pe cei implicați și pe cei din jurul lor. Eliminarea bolnavului este inacceptabilă și semnifică egoismul și lipsa de compasiune.

Atragem totodată atenția asupra similitudinilor alarmante între aceste legi, care atacă tot mai des și mai masiv sanctitatea vieții umane, și programul de eutanasiere din Germania nazistă, cunoscut sub denumirea „Aktion T4”. Și acesta avea ca țintă eliminarea celor suferinzi, în special a bolnavilor mintal, pentru iluzoriul progres al construirii unei societăți perfecte dominată de o rasă „pură și perfectă”.
Nimeni şi nimic nu poate autoriza uciderea unei ființe umane nevinovate

Premonitoriu parcă, în scrisoarea sa enciclică „Evangelium Vitae”, adresată lumii întregi în 1995, Sanctitatea Sa Ioan Paul al II-lea arată de ce opțiunea deliberată de a priva de viață o ființă umană nevinovată este întotdeauna rea din punct de vedere moral şi nu poate fi niciodată licită nici ca scop, nici ca mijloc în vederea unui scop bun.

„Nimeni şi nimic nu poate autoriza uciderea unei ființe umane nevinovate, fie ea făt sau embrion, copil sau adult, bătrân, bolnav incurabil sau agonizant. Pe lângă aceasta, nimeni nu poate cere acest gest ucigaş pentru sine însuşi sau pentru un altul încredințat răspunderii sale, nici nu poate consimți la aceasta în mod explicit sau implicit. Nici o autoritate nu o poate impune sau îngădui în mod legitim.

În dreptul la viață, orice ființă umană nevinovată este absolut egală cu toate celelalte. Această egalitate este baza oricărei relații sociale autentice care, pentru a fi cu adevărat astfel, nu poate să nu se întemeieze pe adevăr şi dreptate, recunoscând şi ocrotind orice om ca pe o persoană şi nu ca pe un lucru de care se poate dispune. În fața normei morale care interzice suprimarea directă a unei ființe umane nevinovate nu există privilegii şi nici excepții pentru nimeni. Fie că este vorba de stăpânul lumii sau de ultimul dintre nevoiaşii de pe fața pământului, nu este nici o diferență: în fața exigențelor morale, suntem cu toții absolut egali.”

sursa culturavietii.ro