Monumentul celor trei martiri aşteaptă girul Consiliului Municipal Chişinău

În curând, în scuarul Catedralei va reapărea sculptura dedicată memoriei a trei patrioţi basarabeni distrusă în 1940 de comunişti. Deşi e aproape gata, proiectul este blocat de municipalitate.

În anul 1923, în preajma Catedralei Mitropolitane se ridica Monumentul celor trei martiri, închinat memoriei fruntaşilor mişcării naţionale din 1917 din Basarabia, după cum avea să remarce ulterior Pan Halippa. E vorba de Alexei Mateevici (1888-1917; poet, autor al poeziei „Limba noastră“), Simeon Murafa (1887-1917; cântăreţ, colaborator al ziarului „Cuvânt Moldovenesc“) şi Andrei Hodorogea (1878-1917, politician). Distrus de comunişti în 1940, astăzi pe locul sculpturii stă o placă comemorativă din marmură, instalată în anii 1990 de Societatea Culturală „Ginta Latină”.

Anul trecut, Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi Români a venit cu iniţiativa de a reconstitui opera. „Despre monument am aflat în una dintre întâlnirile noastre cu membrii Asociaţiei, recitind cartea lui Iurie Colesnic «Basarabia necunoscută». Acolo am văzut o poză ce ne-a stârnit curiozitatea. Din august 2012, am tot căutat informaţii pe la diverse instituţii, la arhivele de la Chişinău şi Bucureşti, în presa timpului“, relatează Iulian Rusanovschi, fost preşedinte ASCOR.

COPIA VECHII LUCRĂRI

Potrivit proiectului, viitorul monument trebuie să reproducă identic opera sculpturală uitată şi să fie amplasat exact pe acelaşi loc. Astfel, Monumentul celor trei martiri va avea o înălţime de peste trei metri, circa 20 de tone şi va fi ridicat din piatră de Cosăuţi. Pe placa verticală vor fi aşezate chipurile celor trei militanţi basarabeni, în basoreliefuri din bronz, iar pe piedestalul din faţa lor va sta aşezată figura unui vultur, tot din bronz. Vechea sculptură era încununată de stema României, iar mai jos era inscripţionat „Apostolii basarabeni, martiri ai sfintei cauze naţionale“.

Actualmente, monumentul a fost restabilit în proporţie de 40%. Arhitect este Eugen Bâzgu, artistul popular Veaceslav Lozan ciopleşte piatra, iar la cele cinci elemente din bronz lucrează sculptorul Grigore Băţ. „Câteva persoane vor contribui financiar. Am făcut nenumărate demersuri la diferite companii, dar fără succes. Uniunea Artiştilor Plastici ne-a solicitat 30.000 de euro doar pentru elementele din bronz şi piatră, un preţ extrem de mare pentru noi. Se lucrează mai mult ca voluntariat. Costurile totale ale proiectului se estimează la 15-20.000 de euro“, mai spune Iulian Rusanovschi.

Compoziţia sculpturală a fost ridicată în anul 1923  FOTOGRAFII: ASCOR

PROIECT BLOCAT ÎN CONSILIUL MUNICIPAL

Membrii ASCOR au vrut să inaugureze monumentul pe 29 septembrie, la împlinirea a 90 de ani de la înălţarea acestuia, însă aprobarea Consiliului Municipal Chişinău întârzie. Prima adresare la Primărie a fost făcută pe 18 septembrie 2012. În martie 2013, pentru prima dată, proiectul a fost înaintat pe ordinea de zi a şedinţei CMC, dar a fost exclus. „Fracţiunea PCRM, care deţinea majoritatea de voturi, s-a declarat de la bun început împotrivă. În aprilie, la o altă şedinţă, proiectul a fost respins din nou. La fel şi pe 5 septembrie. De vină e lipsa de solidaritate a consilierilor liberali şi celor liberal-democraţi, care se ceartă şi pleacă“, explică Iulian Rusanovschi.

După ce obţine aprobarea, documentul urmează să fie avizat şi de Guvern. „ASCOR a ridicat până acum mai multe troiţe, în cinstea unor basarabeni iluştri, la Sângerei, Edineţ, Pepeni, Cahul şi la Hânceşti. Ne dorim foarte mult să restabilim şi această lucrare, ca patrimoniu cultural al Republicii Moldova şi pentru comemorarea lui Alexei Mateevici. Cum încheiem cu formalităţile, cum purcedem la instalare“, încheie tânărul.

Basoreliefurile în bronz ale celor trei martiri basarabeni

Monumentul celor trei martiri sau „a celor trei apostoli basarabeni“, precum specifica presa timpului, a fost ridicat în anul 1923, la iniţiativa lui Pantelimon Halippa. Iniţial, acesta dorea să-i deshumeze pe cei trei din Cimitirul Central şi să facă un monument funerar. Banii adunaţi erau insuficienţi. Halippa s-a adresat Societăţii „Mormintele eroilor“ care au vrut să închine busturi celor trei, după care firul istoriei se pierde.

Autorul lucrării a fost sculptorul bucureştean Vasile Ionescu-Varo, iar sculptura a costat 140.000 de lei. La inaugurarea din 29 septembrie au participat generalul francez Berthelot, miniştrii Ion Inculeţ şi Al. Constantinescu, autorităţi şcolare şi militare. Mesajul unionist al operei, într-o provincie afectată de rusificare, era de o importanţă imensă. În 1940, comuniştii au distrus lucrarea, iar basoreliefurile de bronz au fost evacuate în România. „Am fost la Bucureşti, am căutat o lună întreagă, a fost imposibil să le dăm de urmă“, mărturiseşte Iulian Rusanovschi.

Sursa: www.adevarul.md