Header image

Ajunul Sărbătorii Arătării Domnului la Mănăstirea Suruceni

14:30, luni, 18 ianuarie, 2021 | Cuvinte-cheie:

„Vine Hristos să dea mântuire tuturor credincioșilor prin Botez, că întru aceasta pe Adam curățește, pe cel căzut înalță, pe tiranul cel ce l-a surpat îl rușinează, cerurile deschide, pe dumnezeiescul Duh îl pogoară și împărtășirea nestricăciunei dăruiește.” (Din Mineiu)

În ajunul Sărbătorii Botezului Domnului, numeroși credincioși s-au adunat la Mănăstirea Suruceni pentru a participa alături de obștea monahală la Sfânta Liurghie a Sfântului Vasile cel Mare. După Sfânta Liurghie cei prezenți s-au îndreptat în procesiune la izvorul așezământului monahal, unde a fost oficiată Sfințirea cea mare a apei.

Ajunul Bobotezei este ziua care precede marele Praznic al Botezului Domnului nostru Iisus Hristos. Ne pregătim să-L vedem pe Mântuitorul venind la Iordan, plecându-Și capul sub mâna Înaintemergătorului Ioan.

„Intrați în biserică în ajunul Bobotezei, când se săvârșește slujba Aghesmei celei Mari. Fiți atenți la cuvintele rugăciunilor și ale imnurilor, urmăriți săvârșirea slujbei și veți simți că acolo nu este vorba doar despre o veche rânduială, ci de ceva care ne vorbește și astăzi despre viața noastră, despre setea noastră, despre această veșnică și insuportabilă nostalgie după purificare, renaștere, reînnoire de sine. Este apa din prima zi a creației, atunci când, așa cum ne spune Biblia: „pământul era netocmit și gol. Întuneric era ­deasupra adâncului și Duhul lui Dumnezeu Se purta pe deasupra apelor” (Facere 1, 2). Atunci răsună aceste cuvinte de laudă și recunoștință: „Mare eşti, Doamne, şi minunate sunt lucrurile Tale şi nici un cuvânt nu este îndeajuns spre lauda minunilor Tale!”, ne îndeamnă părintele Alexander Schmeman.

Trăim cu toții nostalgia fericirii paradisiace a primilor oameni, însă fără a o mai putea atinge prin propriile puteri. Ca să ne readucă la starea întru care am fost zidiți vine în lume Hristos, Se naşte trupeşte ca un om și Se botează ca să arate că-Și însușește toate ale noastre. Sfantul Nicolae Velimirovici ne spune: „Hristos a intrat în apa Iordanului nu ca să Se curățească pe Sine, ci ca să înece simbolic pe omul cel vechi. S-a botezat ca omul cel vechi al păcatului să moară și să se poată naște cel nou, dupa chipul Său”.

Mântuitorul Hristos S-a botezat pentru ca să pună început botezului nostru. Când privim în apă, ne observăm chipul. La fel ar trebui să privim simbolic în apa Botezului şi să redescoperim frumuseţea și măreția acestei Taine pe care am primit-o fiecare dintre noi. Taina Botezului ne reînnoiește întreaga ființă, ne umple de lumină și de har, ne dă posibilitatea de a deveni sfinţi. Omul, însă, nu e în stare să păstreze această stare de lumină şi de har, având nevoie de împreună lucrarea cu Dumnezeu, de puterea lui Dumnezeu, Care ajută efortul și deschiderea omului.

Sfântul Grigorie Teologul, în cuvântul său la această Sărbătoare, ne îndemnă: „să nu rămânem ceea ce acum suntem, ci să devenim ceea ce am fost la început. Hristos Se luminează, împreună cu El să ne luminăm, Hristos Se botează, împreună cu El să ne scufundăm, ca şi noi dimpreună cu El să ne ridicăm…”

Astăzi Biserica dreptmăritoare o cinstește pe Sfânta Singlitichia, un „mărgăritar necunoscut multora”, una dintre primele monahii a căror viață a fost așternută în scris. Cu ocazia Sărbătorii, credincioșii au avut posibilitatea să se închine Cinstitului Cap al Sfintei Cuvioase Singlitichia, păstrat cu evlavie și dragoste la Mănăstirea Suruceni.

Sursa: https://manastireasuruceni.md/

Contact Form Powered By : XYZScripts.com