Ion Grebănosu, preot și șofer de autobus “Neavând un salariu fix, preoții ortodocși din Italia se îndeletnicesc și cu alte meserii pentru a întreține familia”

Părintele Ion Grebănosu reprezintă Biserica Ortodoxă Moldovenească din Regiunea Trentino, Italia.

Întii de toate, rolul său principal este de a fi Paroh al Bisericii Ortodoxe Moldovenești din Trentino, dar într-un mod curios, timp de ani de zile a condus autobuze în mod regulat și încă o face ocazional datorită unui contract la apel.

Părintele Ion are 54 de ani, este căsătorit cu Preoteasa Tatiana și are trei copii: două fete și un fiu.

În imaginarul colectiv al poporului italian, preoții nu desfășoară alte activități decât misiunea de preot, cel mult predau la școli, dar mi se pare că dumneavoastră ați fost șofer de autobuz în timpul liber, cum ne puteți explica și nouă această alegere?

„Deoarece preoții noștri nu au nici o formă de compensație fixă, pentru a face față diferitelor cheltuieli și pentru a întreține familia, majoritatea dintre noi caută un loc de muncă în zilele lucrătoare. Așa că și eu am avut un loc de muncă fix pe un timp îndelungat, însă la moment am un contract la apel, adică când cineva este bolnav sau în concediu, intru eu să-l înlocuiesc.

Această schimbare de contract a fost făcută în august 2023 din motivul că firma cu care lucram a pierdut contractul pentru o parte din serviciile pe care le furniza pentru Trentino Trasporti, plus la asta s-a adăugat și situația puțin precară a sănătății mele din cauza problemelor de inimă, aritmie, agravate de Covid pe care l-am trecut de două ori.

Mi-a plăcut să fiu șofer de autobuz cu normă întreagă, chiar dacă uneori era puțin dificil să conciliez munca cu misiunea mea de paroh, deseori fiind necesar de a interveni la diferite nevoi în Biserică și în comunitate.

A fi Preot este o misiune și pentru mine desigur acesta este rolul prioritar, dar, datorită acordului luat cu firma de a avea weekend-ul liber pentru a oficia slujba și a fi disponibil pentru credincioși, am reușit întotdeauna să mă încadrez în timp pentru ambele roluri”.

Ați fost și în armată?

„A trecut ceva timp de atunci, am fost în armată când aveam optsprezece ani și am făcut serviciul militar timp de doi ani, între 1988 și 1990. Îmi amintesc acea perioadă ca pe o experiență care mi-a fost de folos pentru a mă pune în ordine atât din punct de vedere fizic cât și mental”.

Ce părere aveți despre conflictul dintre Rusia și Ucraina?

„În primul rând aș dori să precizez că aparținem Patriarhiei de la Moscova, dar Biserica noastră Moldovenească este independentă: avem de fapt un Episcop la Bologna pentru toate parohiile moldovenești din Italia. Părerea mea este ferm împotriva războiului, nu-l susținem, ba din contra ne rugăm în fiecare duminică pentru pace, cu atât mai mult că în Biserica noastră sunt clerici care vin atât din Rusia cât și din Ucraina. Susținem poporul acelei țări nu doar cu rugăciuni: credincioșii noștri s-au implicat imediat în diferite moduri pentru a oferi ajutor refugiaților ucraineni care vin aici fugind din zonele de război”.

Cum s-a născut Parohia Bisericii Ortodoxe a Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil din Rovereto?

„Biserica noastră se află în Via Zotti, în clădirea care până în 1993 era o mănăstire dedicată Sfântului Anton. Închisă din cauza unor grave daune la acoperiș până în 2009, după care datorită unei intervenții de restaurare cu ajutorul a multor voluntari, a Surorilor Franciscane și atunci a Arhiepiscopului Don Luigi Bressan”. Părintele Ion este prezent aici în Rovereto din anul 2008, în funcție de Paroh al Bisericii Ortodoxe a Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil.

Pe lângă slujbele dominicale, ce servicii oferiți și din punct de vedere al integrării?

„Biserica noastră este deschisă pentru toți și pentru toate. Avem o școală pentru copii unde cu trei profesori învățăm limba maternă, cateheza, desen, dansuri tradiționale, lucrări manuale. Între orele 12 și 14 în weekenduri vin în jur de treizeci din cei cincizeci și cinci de copii înscriși. Pregătim și cântece pentru a anima slujbele sau diversele ocazii festive pe parcursul anului. În plus, comunitatea este întotdeauna gata să ajute pe cei care caută un loc de muncă, o casă de închiriat, pe cei care au nevoie de sprijin pentru a se integra în stilul de viață de aici, respectând legile frumosului ținut care ne găzduiește. Biserica devine un punct de legătură și de împărtășire, unde toate grijile celor care au nevoie de ajutor sunt transmise tuturor prin intermediul preotului care face ca un fel de intermediar pentru a divulga toate informațiile și cerințele necesare”.