Cântarea Psaltirii Maicii Domnului – CATISMA XIX

Psalmul 134

Lăudați Numele măreț și Sfânt al Domnului, proslăviți și numele Pururea Fecioarei Maria!

Veniți cu rugăciuni străduitoare și cucernice și cu cereri nefățarnice către sfânta ei măreție!

Ea va reînnoi voia cea bună în inimile noastre rătăcite și ale păcatului pofte nu ne vor birui,

Căci cei care caută mereu la ea și cu mulțumire se bucură de milele ei, se vor învrednici

De cereasca și sfânta dulceață cu pace în ale lor suflete evlavioase și inimi umile a o primi!

O, cei mulți și păcătoși, să suspinăm prin ale noastre lăuntrice trăiri și cu profundă căință

Către Preasfânta Fecioara, căci, prin rugile ei, pline de credință, ni se va dărui, cu prisosință,

Viață evlavioasă, sfârșit creștinesc celor care cu osârdie la ea nădăjduiesc și la a ei îngăduință!

 

Psalmul 135

Mărturisiți-vă Domnului Atotțiitor, că este bun, iar bunătatea Sa celor care o caută o împarte,

Prin neobosita mijlocire a Împărătesei Cerului, prin ale ei rugăciuni pentru inimile curate!

O, Stăpână, pomenește-ne întru smerenia noastră și apără-ne de faraonul cel fioros din iad

Și de puterea lui barbară, vrăjmășească, cu mâna ta cea puternică și cu brațul tău cel înalt!

Să cântăm cu cinste și bucurie Domnului, căci cu Sfântă și minunată slavă El S-a proslăvit,

Să cântăm și să vestim cele de mulțumire și ție, Preafericită Maică, numelui tău cel sfânt!

Că prin tine, Preasfântă Fecioară, de cei răi, neîndoielnic, ne izbăvim și ne-am izbăvit,

Cea care ai purtat în sfintele tale brațe Stăpânirea cea nebiruită, pe Domnul nostru Preaslăvit!

 

Psalmul 136

La râul Babilonului au șezut și au plâns, cu amar, evreii, robia lor fiind ca un blestem,

Iar noi plângem pentru ale noastre păcate, multe și pustiitoare, și cu smerenie ne rugăm

Către Născătoarea de Dumnezeu și Pururea Fecioara Maria, la a ei îndurare sperăm!

Îi aducem Preasfintei Fecioare plânsul inimii umilite și al duhului deznădăjduit suspin,

Căci nu vom dobândi iertarea păcatelor, nici mântuirea sufletelor din sfâșietorul chin,

Fără Rodul binecuvântat al pântecului ei, Domnul nostru Iisus Hristos, pe Care-L slăvim!

Noi cu perseverență așteptăm, credem cu osârdie și cu nădejde neabătută mărturisim,

Că prin sfintele și umilele ei rugăciuni, aduse Domnului, viață cerească să dobândim!

 

Psalmul 137

Ție, Cerească Stăpână, Maică mângâietoare din inima mea smerită, cu multă râvnă mă voi mărturisi,

Că, prin tine, mila vindecătoare și îndurările mărinimoase a lui Iisus Hristos voi dobândi!

Auzi, Preasfântă Fecioară, ale mele mărturisiri nefățarnice şi îndureratele mele suspine

În ziua şi în ceasul când eu, păcătosul, cu multă  încredere şi nădejde, smerit te chem pe tine!

Înmulţeşte-mi puterea duhovnicească a credinţei în bietul şi sărmanul meu suflet întinat

Şi în necazurile defăimătoare şi nimicitoare ale inimii mele, fii o mângâiere cu adevărat

Pentru inima mea, Maică de viaţă dătătoare, care cu osârdie pe tine te cheamă neîncetat!

Milostivă Stăpână, fă-mă să trăiesc în pace sub Acoperământul tău de Maică, preacurat!

 

Psalmul 138

Preasfântă Doamnă Împărăteasă, cu multă răbdare tu m-ai încercat şi m-ai cunoscut,

Tu ai priceput josnicele mele căderi şi ticăloasele mele fărădelegi, pe care le-am făcut!

Dar, să se plinească cu dărnicie, Maică, bogatele tale mile asupra mea, păcătosul, căzut,

Şi se va lărgi asupra mea bunătatea şi îngăduirea ta milostivă, care este de nepriceput!

Privesc la cer, ca fiul cel desfrânat şi rătăcit, și doar  prin a ta mijlocire sfântă mă smeresc,

Cu a ta insuflare mă liniştesc și privind la sfânta închipuire a feţei tale, mă mântuiesc!

Blândă Maică, cu gândul și credinţa la Mântuitorul meu, pe care-n braţe-L ții şi mi-L arăţi spre alinare,

Eu, păcătosul, nădăjduiesc  să primesc fericirea în vecii vecilor întru râvnita mea salvare!

 

Psalmul 139

Preasfântă Doamnă Fecioară, Născătoare de Dumnezeu, de la omul cel viclean mă scoate,

Cu a ta priveghere de vrăjmaşul cel fioros şi cumplit din iad, păzeşte-mă cu fermitate!

Dușmanul cel aprig şi înrăit şi-a îndreptat  săgeata sa veninoasă împotriva mea iscusit

Şi cu ale  lui linguşiri multe şi amăgitoare, vrea să-mi prindă al meu suflet slab şi împătimit.

Zdrobeşte, Atotputernică Stăpână, puterile lui viclene, pornite împotriva mea înverşunat,

Ca el însuși să cadă repede şi pieritor în prăpastia pe care mie mi-a făcut-o neruşinat!

Eu însă  de tine, Preasfântă Stăpână,  din toată inima mea şi din sufletul meu, mereu mă voi bucura

Şi, cu mută osârdie şi recunoştinţă,  mă voi veseli de îngăduinţa şi de sfânta mântuire a ta!

 

Psalmul 140

Preasfântă Doamnă, Pururea Fecioară, cu toată râvna şi dorinţa mea, strig către tine:

„Auzi-mă, Maică Izbăvitoare, ia aminte la cererea mea şi la rugăciunile mele umile!”

Cu mare străduinţă să se îndrepte rugăciunea mea ca tămâia înaintea feţei tale sfinte

Seara, dimineaţa, la amiază şi la orice vreme, să nu-mi întunece hidos a mea minte

Răutatea distrugătoare, care bântuie nestingherit pe pământ în amăgitoare veşminte!

Fă-mă, Stăpână, Apărătoarea mea, să înţeleg temeinic şi întotdeauna cele plăcute ție,

Bună Maică, întăreşte inima mea împietrită întru adevărată dragoste şi cucernicie

Către tine, Iubită Maică a Dumnezeului nostru, că  totdeauna să te cânt eu cu vrednicie!

 

Psalmul 141

Cu glasul meu către Doamna Stăpână, Pururea Fecioara Maria, cu nădejde am strigat

Şi cu multă căinţă pentru ale mele spurcate păcate, cu osârdie şi lacrimi, ei m-am rugat!

Vărsat-am lacrimile mele, pline de suspine, în faţa ei sfântă,  milostivă şi îngăduitoare

Şi, cu multă pocăinţă, i-am înfăţişat durerile inimii mele rătăcite, groaznice și sfâşietoare!

Pentru că înverşunatul vrăjmaş din iad îmi păzeşte călcâiul meu într-a lui gânduri necurate

Şi peste tot, cu multă viclenie şi iscusinţă, întinde împotriva mea cursele sale întunecate,

Milostivă Împărăteasă, ajută-mă să nu se împiedice ai mei paşi înaintea lui nicicând,

Ca el însuși să se zdrobească sub ale mele picioare, cu puterile lui, să cadă în ele disperând!

 

Psalmul 142

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu şi Pururea Fecioară Maria, ție mă rog cu durere,

Ascultă umila mea rugăciune şi pleacă-ți urechea la cererea mea  cu sfânta ta veghere,

Că rău şi nemilos a prigonit vrăjmaşul cumplit sufletul meu şi cu înverşunare se silește

Să împiedice sufletul meu cel slăbit de la calea senină a mântuirii veşnice, asta uneltește!

Milostivă Stăpână, mult s-a mâhnit duhul meu și s-a întristat inima mea de întunericul lui,

Te rog,  nu-ți întoarce faţa de la mine, ca  să nu cad și eu cu cei ce se pogoară în prăpastia iadului!

Trimite-mi a ta sfântă  lumină şi al tău sacru dar şi întunericul din faţa mea va dispărea,

Încât cu desăvârșita și tămăduitoarea ta grijă,  Maică, se va păzi viaţa şi cucernica mântuire a mea!

 

PSALTIREA MAICII DOMNULUI ÎN VERSURI
Autor: Alexandra Tkacenko-Nagnibeda