Header image

Patriarhul Ecumenic Bartolomeu: Istoria nu poate fi programată, că ultimul cuvânt în istorie nu aparține omului, ci lui Dumnezeu

Predica Patriarhul Ecumenic Bartolomeu la Sfântului Mormânt, 25 mai 2014

„Nu vă temeţi, că ştiu că pe Iisus cel răstignit Îl căutaţi. Nu este aici; căci S-a sculat precum a zis; veniţi de vedeţi locul unde a zăcut„. (Mt. 28, 5-6) 

Sfitite si iubit frate drag în Hristos,Prea Fericite Părinte Patriarh al Sfintei Cetăți a Ierusalimului, frate iubit și coslujitor în Domnul,Eminențe, Excelențe, 
Reverenzi reprezentanți ai  Bisericilor de confesiunie creștină,Fratii si surori,

Cu respect și emoție ne aflăm în fața locului unde Domnul a fost asezat, mormântul datator de viata, din care ne-a izvorat viata. Și-L slavim pe Dumnezeu Multmilostiv, Care ne-a făcut pe noi, slujitori nedemni, vrednici de binecuvântarea Lui supremă, de a fi pelerini la locul de unde taina mântuirii lumii ne-a rasaritCât de înfricoşător este locul acesta! Aceasta nu e alta fără numai casa lui Dumnezeu, aceasta e poarta cerului! ( Geneza 28,17)

Am venit precum femeile mironosite in prima zi a săptămânii „să vadă mormântul” (Matei 28,1) și, noi, de asemenea, auzim îndemnul îngerului: „Nu vă temeţiFaceti sa dispara din inimile voastre orice frică, nu ezitati, nu disperatiAcest mormânt radiaza un mesaj de curaj, speranță și viață.

Primul și cel mai mare mesaj al acestui mormânt gol este că moartea,  „ultimul dușman” (1 Corinteni 15:26) 
al nostru, sursa a toată frica și patima, a fost învinsăEa nu mai are ultimul cuvânt în viața noastră. Ea a fost învinsă de iubire, de Cel care a îndurat de bunavoie moartea pentru binele altora. Fiecare moarte pentru altul este transformată în viață, în adevarata viața. Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte calcând și celor din morminte viață daruindu-le„.

Nu vă temeți de moarte, și nu vă temețnici de rău, indiferent de forma pe care o ia în viața voastra.Crucea lui Hristos a atras asupra ei toate săgețile răului: ura, violenta, nedreptatea, suferința, umilirea – tot ceea ce săracii, vulnerabilii, oprimații, exploatații, marginalizații și cei dezonarati din lumea noastră au avut de suferit. Nu va îngrijorați caci – toți cei care sunt răstigniți în această viață in chipul lui Hristos-, cruciiurmează învierea. Ura, violența și nedreptatea sunt fără viitor – care aparține dreptatii, iubirii și vieții. Prin urmare, trebuie să depuneți eforturi în acest scop cu toate resursele pe care le găsiți în dragoste, credință și răbdare.

Cu toate acestea, există un alt mesaj care provine de la acest venerabil mormânt, înaintea caruia suntem acum. Acest mesaj arată că istoria nu poate fi programată, că ultimul cuvânt în istorie nu aparține omului, ci lui DumnezeuÎn zadar, gardienii puterii seculare au stat în fața mormântului. În zadar au pus o piatră mare la intrarea mormântului, astfel încât nimeni să nu poată trece. Degeaba sunt strategii pe termen lung ale lumii puterilor – totul este în cele din urmă supus judecarii și voinței lui Dumnezeu. Toate eforturile omenirii contemporane de a modela individual viitorul sau, și fără Dumnezeu sunt o slavă desartă.

În cele din urmă, acest Sfânt Mormânt ne invită să respingem o altă formă de frică, care este, probabil, cea mai raspandintă în timpurile noastre moderne: și anume, teama de alții, teama de diferență, teama de un alt credincios de o altă religie sau o altă confesiuneToate formele de discriminare, fie rasiale sau de alta natura, s-au răspândit în interiorul multora din societățile noastre contemporane. Cel mai rău este faptul că aceste forme de discriminare se strecoara în mod frecvent înviața spirituală a oamenilor. Fanatismul religios amenință pacea în multe părți ale lumii, unde darul vieții este sacrificat pe altarul urii religioaseIn fata unor astfel de situatii, mesajul mormantului datator de viata este urgent și clar: să-l iubim pe celalalt si diferența sa, să iubim credincioșii altor religii și altor confesiuni. Iubiti-i ca frați și surori. Ura duce la moarte, în timp ce iubirea „izgonește frica” ( 1 Ioan 4:18 ), și duce la viață.Dragi prieteni,

Acum cincizeci de ani, doi mari Primi ai Bisericii, Papa Paul al VI-lea și Patriarhul Ecumenic Athenagoras au lepadat frica noastra, au respins departe de ei teama care a dominat timp de un mileniu, o teama care a tinut la distanța cele două vechi Biserici ale Orientului si Occidentului, uneori chiar opunandu-se reciprocÎn schimbul acesteia, așa cum au stat în fața acestui loc sfânt, au schimbat frica în dragosteȘi iată-ne, cu Sanctitatea Sa Papa Francisc, precum succesorii lor, pe urmele pasilor lor și onorand inițiativa lor eroicăAm schimbat sărutarea dragostei, chiar dacă vom continua pe calea spre deplina comuniune unul cu celalalt în dragoste și adevăr (Efeseni 4:15), pentru ca „lumea să creadă” (In. 17 , 21) ca nici o altă cale nu duce la viață in afara de cea a iubirii, a impacarii, a pacii și a fidelitătii față de adevăr.

Acesta este calea pe care toți creștinii sunt chemați să o urmeze în relațiile dintre ei – oricare ar fi Biserica sau confesiunea din care fac parte – oferind astfel un exemplu pentru restul lumii. Drumul poate fi lung și dificil, poate părea unora chiar ca un impas. Cu toate acestea, aceasta este singura cale  care duce la împlinirea voinței Domnului ca „[ucenicii Săi] sa fie una” (In 17,21). Este voia lui Dumnezeu, care a deschis calea parcursa de către Invatatorul credinței noastre, Domnul nostru Iisus Hristos, care a fost răstignit și a înviat în acest loc sfânt. A Lui să fie slava și puterea, împreună cu Tatăl și cu Duhul Sfânt, în vecii vecilor. Amin.

Iubiţilor, să ne iubim unul pe altul, pentru că dragostea este de la Dumnezeu şi oricine iubeşte este născut din Dumnezeu şi cunoaşte pe Dumnezeu„. (1 Ioan 4:7)

Sursa: http://corortodox.blogspot.com/

Contact Form Powered By : XYZScripts.com