Revoltă
17:31, vineri, 6 noiembrie, 2015 | Cuvinte-cheie: clubul Colectiv, incendiu, istorie, moarte, poezie, suflet
În flăcări mor copii nevinovaţi
Acum sunt stele reci pe rece boltă,
Cu moartea lor sunt unii mai bogaţi
Şi lăcomia asta mă revoltă!
Zadarnic urlă oamenii pe stradă,
Am dat nepăsători morţii recoltă
Şi-acum privim o tragică paradă,
Făţărnicia asta mă revoltă!
Sunt revoltat de câtă nepăsare
Încape între noi de-atâta vreme!
Aş vrea să cred că de îmi cer iertare
Pământul răscolit nu va mai geme.
Sunt revoltat dar ce să fac cu fiara
Ce ne rânjeşte prin a noastră ceaţă?
Ne ard copiii şi ne arde ţara,
Incendiatorii au aceiaşi viaţă.
Sunt revoltat şi-mi tremură bastonul
Deşi sunt încă zdravăn pe picioare.
De ne-ar mai da iar Păunescu tonul
Poate-ar începe de la mic la mare
Să se ridice cei ce suflet poartă
Şi să răstoarne putregai scârbavnic,
Dacă dormim istoria nu ne iartă,
Să n-aşteptăm un alt destin mai darnic!
Sunt revoltat când ceara se topeşte
Din lumânări ce nu mai ţin de cald,
Mă doare carnea şi mânia creşte
Mă doare tricolorul, fald cu fald,
Împăturit când e atins de ciume
Ce îl ofera-n locul celui dus.
De ce mi-au dat părinţii sfântul nume
Când pot să tac, când n-am nimic de spus?
Mă iartă Doamne, nu te-am ascultat
Şi astăzi sunt un nimeni revoltat!
Andrei -Aurel Stomff