„Căutaţi cele cuvenite fiilor împărăteşti…”Duminica a III-a după Cincizecime la Mănăstirea Suruceni

Lasă-L pe Dumnezeu să-ţi rânduiască problemele, ştie El cum! Astfel vei fi, mai întâi de toate, netulburat, plin de pace. Când vârâm în sufletul nostru un anumit gând, o anumită aspiraţie, o anumită părere – mai ales părere întrucât acestea toate sunt ale noastre, ele devin ca un turn în care ne zăvorâm şi care nu ne îngăduie să comunicăm cu Dumnezeu. (Arhim. Emilianos Simonopetritul)

În Duminica a III-a după Rusalii numeroși credincioși s-au rugat alături de obștea monahală la Sfânta Liturghie. Această Duminică ne propune o pericopă evanghelică foarte actuală, de parcă adresată oamenilor de astăzi, risipiți şi copleşiți de grijile vieţii, pe care adesea le și multiplică singuri.

Sfânta Scriptură ne prezintă care ar trebui să fie priorităţile vieţii noastre şi cum trebuie să ne îngrijim de ele nu doar pentru a fi fericiţi, ci și pentru a fi vii. Mereu putem să alegem dacă ne trăim viața după voia lui Dumnezeu sau după voia proprie, asumându-ne dorințe și griji peste puterile noastre. Mântuitorul Hristos nu ne îndeamnă să nu ne îngrijim de lucrurile materiale, nu ne îndeamnă să fim leneşi, ci ne spune că trebuie mai întâi să căutăm Împărăţia lui Dumnezeu.

„Hristos ne îndeamnă la cumpătare, la înțelepciune și la profunzime. Nu ne spune să fim trântori, leneși, ci să luăm aminte la tot ceea ce ne înconjoară, la cele din natură (la crinii câmpului și la păsările cerului) care nu fac nimic din cele ce fac oamenii și, cu toate acestea, au de unde să se hrănească și să își întrețină viața. Hristos ne învață să nu ne panicăm, să nu ne lăsăm măcinați de grijile vieții, care sunt niște „tic-tac-uri” care împovărează sufletul și ne fură liniștea. Cu cât vom fi mai atașați, mai îndrăgostiți – la modul idolatru – de tot ceea ce ține de lumea materială, de hrană și îmbrăcăminte, cu atât se instaurează în suflet neliniștea, tulburarea și frământarea. Cu cât vom fi mai detașați, lăsând lucrurile să decurgă în firescul lor, cu atât vom avea mai multă liniște,” ne spune PS Ignatie, Episcopul Hușilor.

Evanghelia ne îndeamnă către un echilibru între tot ceea ce ține de lumea materială și cea spirituală. Niciuna nu se exclud, însă este foarte important să știm ceea ce este, cu adevărat, prioritar pentru viața noastră. Să înțelegem Cine ne este adevăratul sprijin, ajutor și prieten după cum ne îndeamnă și Sfântul Iosif Isihastul: „De vreme ce Dumnezeu este mereu prezent, de ce vă faceţi griji? „In El trăim şi ne mişcăm.” Lupta noastră o purtăm în îmbrăţişarea Lui. Il respirăm pe Dumnezeu, suntem înconjuraţi de Dumnezeu, ne atingem de Dumnezeu, în chip tainic îl mâncăm pe Dumnezeu. Oriunde ne întoarcem, oriunde privim, Dumnezeu este pretutindeni: în Ceruri, pe pământ, în prăpastie, în pădure, în stâncă, în mintea ta, în inima ta. Aşadar nu vede El de ce ai nevoie? Nu vede El că suferi? Spune-i durerile tale şi vei vedea …”

Să ne lăsăm cu încredere în grija lui Dumnezeu, fiind convinși că Domnul „împlineşte toate trebuinţele noastre, după bogăţia Sa, cu slavă” (Fil. 4, 19). Dacă ne-am decis să punem mâna pe coarnele plugului, să nu mai privim înapoi (Luca 9, 62). Să căutăm mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui și şi toate celelalte se vor adăuga nouă. 

Sursa: https://manastireasuruceni.md/