De ce omul devine lup pentru ceilalți sau o abordare ortodoxă a crizei din RM

Una dintre personalitățile importante ale Republicii Moldova, care este nevoită să viețuiască și să activeze peste hotare, dar din cu totul alte motive decât sutele de mii de moldoveni plecați în alte țări pentru ca să-și câștige bucata de pâine, este actualul mitropolit al Tașkentului și al Asiei Centrale, Înaltpreasfințitul Vichentie. Originar din satul Sculeni, raionul Ungheni, pe numele său de acasă Victor Morari, în urma deciziei fostului patriarh al Moscovei și întregii Rusii, Alexii al II, la începutul anilor ’90 el a fost transferat de la Tighina în Siberia, devenind arhiepiscop de Ekaterinburg. Acolo Înaltpreasfințitul a înființat un post TV – „Soiuz” – care difuzează în Rusia și în statele CSI programe creștin-ortodoxe. În grila de programe a televiziunii respective am remarcat prelegerile profesorului de la Academia Teologică de la Zagorsk, din preajma Moscovei, Alexei Osipov. Prelegerea care a fost prezentată sâmbătă, 28 septembrie, în mod uimitor poate fi utilă la analiza situației create în prezent în Republica Moldova.

Referindu-se la starea de lucruri din lume, printre altele, A. Osipov a menționat că „fără schimbarea conștiinței, a scopului vieții, nici o revoluție sau restructurare nu vor fi de folos”. Și în Republica Moldova avem o criză. Guvernanții, averea cărora sporește constant, se pare că nu o văd și nu înțeleg cât este ea de gravă și dureroasă pentru cetățenii nevoiași, care sunt majoritari. Concluzia care poate fi trasă din afirmația plină de sens a teologului rus este aceasta: până când oamenii, inclusiv guvernanții moldoveni – cei care în timpul sărbătorilor ortodoxe stau cu lumânări aprinse în fața obiectivelor camerelor de filmat în biserici – nu vor înțelege că sensul vieții nu constă în adunarea de bani, până când nu își vor schimba conștiința, nici un fel de revoluție oranj (ca cea din 7 aprilie 2009), nici un fel de revoluție de catifea, desfășutară în prezent de PCRM, nici un fel de restructurare – mult invocatele reforme cerute de UE – nu vor schimba situația și nu vor scoate Republica Moldova din starea de criză. Renașterea țării nu poate fi decât una spirituală, iar starea din societate nu este altceva decât umbra stării din inimile și mințile cetățenilor țării. Orice țară, inclusiv Republica Moldova, este proiecția cetățenilor săi, a stării pe care o au ei în sufletele și mințile lor. Deci numai schimbarea interioară va aduce și schimbarea exterioară.

A. Osipov a mai invocat cuvintele din Evanghelie ale Mântuitorului Iisus Hristos, cu referire la timpurile din urmă: „Din pricina înmulţirii fărădelegii, iubirea multora se va răci”. Osipov a explicat că fărădelegea vizează egoismul – satisfacerea personală: când interesele personale sunt puse mai presus de interesele celorlați (când îl ascultam, mi-au venit în minte cazurile Băncii de Economii și a Aeroportului). Din cauza acestei atitudini – și mai ales dacă se manifestă la cei care exercită actul guvernării – este distrusă bunătatea, bunăvoința, dragostea între oameni. „Iată cauza a ceea ce se întâmplă acum în lume”, a notat A. Osipov. Într-adevăr, egoismul și atitudinea prin care ceilalți oameni sunt văzuți ca instrumente ale propriei îmbogățiri, conduce la răcirea bunelor relații între oamenii care constituie un popor. De fapt, prin răcirea acestor relații dispare solidaritatea națională, dispare poporul, transformându-se într-o populație, care viețuiește după principiul stipulat de Thomas Hobbes încă în secolul XVII: „Homo homini lupus est” – „Omul este lup pentru un alt om”.

Care este, așadar, soluția ieșirii din criză? În primul rând, lupta cu patimile, inclusiv cu cea a iubirii de argint, a slavei deșarte ș.a., dusă de fiecare, inclusiv de către guvernanți, deci schimbarea conștiinței. În principiu, este incontestabil faptul că dacă la conducerea țării vor ajunge oameni care au învins patimile în ei înșiși, felul în care vor guverna va determina depășirea crizei, a sărăciei și eradicarea tuturor relelor din societate. Asemenea persoane, caracterizate prin moralitate, devotament față de popor și slujirea lui și a țării, există în Republica Moldova, deși nu se afișează, pentru că nu suferă de boala/patima slavei deșarte. Dar chiar dacă acești oameni vor decide să candideze la următorul scrutin, fără o schimbare a conștiinței electoratului, alegătorii nu îi vor recunoaște, așa cum Iisus Hristos nu a fost urmat decât de 12 apostoli. Iată de ce există suspiciuni că în cazul în care va apărea o forță politică formată din oameni onești, electoratul cu conștiința neschimbată va vota pentru aceiași politicieni pe care îi cunoaște, va vota pentru cei ca el, pentru cei cu conștiința neschimbată…

de Aurelian Lavric

Sursa: http://politicom.moldova.org/