Fie ţie după credinţa ta! Duminica a IV-a dupa Rusalii la Mănăstirea Suruceni

„Fără credinţă, dar, nu este cu putinţă să fim plăcuţi lui Dumnezeu, căci cine se apropie de Dumnezeu trebuie să creadă că El este şi că Se face răsplătitor celor care Îl caută.” (Evrei 11, 6)

Duminica a IV-a după Rusalii a reunit în rugăciune obștea Mănăstirii Suruceni și pe credincioșii veniți să participe la Sfânta Liturghie.

Pericopa evanghelică a acestei Duminici ne vorbește despre credința și smerenia sutașului roman, care avea o slugă grav bolnavă și I-a cerut Mântuitorului Hristos să o vindece. Domnul răspunde chemării sale și Se arată gata să meargă în casa ofițerului pentru a-l vindeca pe cel aflat în suferință. Sutașul însă, din smerenie, Îi spune Mântuitorului: „Doamne, nu sunt vrednic să intri sub acoperișul meu, ci numai zi cu cuvântul și se va vindeca sluga mea.” (Matei 8, 8). Pentru el, cuvântul lui Hristos are putere tămăduitoare și este izvorul vieții. Atât de mult crede! Crede cu tărie că Cel care se află în fața lui are atâta putere, încât poate să facă orice, fără să fie neapărat prezent. Chiar și să vindece un bolnav fără să-l vadă, fără să știe de ce anume suferă.

Sfântul Ioan Gură de Aur, vorbind despre credința profundă a sutașului, ne spune: „Prin faptul că sutașul nu-I cere Domnului prezența Sa trupească, nici n-a adus pe cel bolnav lângă doctor, el arată că nu avea o părere mică despre Iisus, ci una de cuviință dumnezeiască. Cu alte cuvinte, sutașul socotea că e de prisos să-și aducă sluga la Hristos, pentru că știa bine că era de ajuns doar cuvântul Domnului pentru vindecarea celui bolnav”. Iar Sfântul Nicolae Velimirovici menționează: „Iată cum este Hristos pentru sutaș: Să scoți boala dintr-un om paralizat nu-i o lucrare pe care s-o poată săvârși un muritor; dar pentru Hristos e puțin lucru; El nici nu are nevoie să-l vadă pe bolnav; nu are de ce să-l apuce de mână și să-l ridice. La El fapta se împlinește numai «cu cuvântul».”

Astfel, dacă sutașul ar fi cunoscut Scripturile în forma lor de astăzi, i-ar fi putut spune Domnului: Tu, care prin cuvântul Tău ai zidit lumea și pe om, poți să-l tămăduiești pe bolnav doar cu un cuvânt! Ajunge un cuvânt al Tău, pentru că este mai tare decât focul și mai strălucitor decât raza soarelui; zi numai cu cuvântul! Însă el a vorbit din credință.

„Cu adevărat, aceasta înseamnă să ai credinţă! Asta înseamnă: «Cred în Dumnezeu»! Mă încred în El cu toată fiinţa mea. Sunt încredinţat pe deplin că El poate să facă orice, în orice situaţie, dincolo de orice problemă care pare fără ieşire, dincolo de ceea ce poate logica omenească să priceapă. Aşadar, câţi dintre noi pot gândi în acest fel? Câţi se încred cu adevărat în El în momentele de cumpănă? Câţi dintre noi pot să arate această încredere, nădăjduind în Dumnezeu? Câţi nu cedează în faţa greutăţilor vieţii şi nu îşi pierd nădejdea că Dumnezeu se află lângă ei şi îi ajută în orice clipă?”, ne spune Mitropolitul Varnavas de Neapolis și Stavroupolis.

A crede înseamnă a ne smeri, a ne recunoaște neputințele și a ne pune întreaga nădejde în Dumnezeu, asemenea sutașului din Evanghelie. Să învățăm de la el să alergăm cu credință la Domnul Hristos, încredințându-I toate suferințele și problemele noastre, precum și pe ale celor apropiați nouă, rugându-L să ne dăruiască mila Sa și să ne învrednicească a fi părtași Împărăției Sale celei veșnice.

In cadrul Sfintei Liturghii, numeroși credincioși s-au împărtășit cu Trupul și Sângele Domnului nostru Iisus Hristos.

Sursa: https://manastireasuruceni.md/