Pregătirea omenirii pentru primirea Mântuitorului Hristos

În centrul istoriei omenirii se află Fiul lui Dumnezeu întrupat, tot așa în centrul Noului Testament se află mântuirea în Hristos. Sfânta Scriptură și istoria întregului neam omenesc dau mărturii clare despre această pregătire a primirii unui Mântuitor care s-a realizat pe linie dublă, vizând atât pe popoarele păgâne dar, în special pe poporul ales.  

Popoarele păgâne au avut calea naturală ca factor iluminator de pregătire pentru primirea Răscumpărătorului iar la baza acesteia a stat iubirea lui Dumnezeu pentru salvarea fiecărui om care face ca Acesta să așeze în inimile tuturor lumina sau harul Lui, ajutând la cunoașterea lucrurilor Sale și ridicând rațiunea umană la sesizarea adevărului Mântuitor în persoana lui Iisus Hristos.  

Logosul divin, fiind totdeauna prezent în lume iar istoria mântuirii, cuprinsă în Sfînta Scriptură și Sfinții Părinți, ne arată că pregătirea s-a realizat prin Revelaţia supranaturală a Vechiului Testament.  

Din momentul „autorizării” lui Avraam prin alegerea și binecuvântarea Sa (Facere 12) pentru a păstra nealterată promisiunea mântuirii lui Mesia, se intră pe linia pregătiri speciale a omenirii prin Revelaţie supranaturală, pregătire care se va manifesta pe diferite planuri: legatura dintre Dumnezeu și poporul evreu, Legea Vechiului Testament, profeţiile mesianice din ce în ce mai evidente și mai precise, profeți și persoane care sunt încorporate în planul veșnic al lui Dumnezeu pentru a mîntui lumea, pregatind-o astfel pentru momentul decisiv al omenirii când „la plinirea vremii” se va naște Mesia.  

În Biserica Ortodoxă, actul Întrupării Fiului lui Dumnezeu se dovedește absolut necesar pentru mântuire căci, din Revelaţia divină putem observa un complex de factori și elemente ce sustin această învăţătură.  

În primul rand dacă toate prin El s-au făcut și fără El nimic nu s-a făcut din ce s-a făcut (In1,3) aceasta înseamnă că toată creatura își are temeiul și centrul în Logosul divin, descoperinduse astfel hristocentrismul făpturi și vocația ei pentru unitate. 

Întruparea Fiului lui Dumnezeu se prezintă ca o necesitate capitală pentru mântuirea noastră, căci numai datorită ei, firea umană este restaurată și reunificată din interior.  

Era necesar ca tocmai Fiul lui Dumnezeu să se facă om deoarece prin acest act nu se amestecă personale incomunicabile, Întruparea Fiului fiind potrivită cu însușirile Sale de Fiu născut din veci din Tatăl care, făcându-se Fiu al omului, păstrează calitatea de născut.  

Întruparea are caracter răscumpărător deoarece, Mântuitorul Hristos de la zămislire Își sfințește firea umană care se va transfigura prin Duhul în moarte și înviere.  

Prin urmare Întruparea Fiului lui Dumnezeu nu este numai absolut necesară, ci se dovedește actul central și universal al istoriei neamului omenesc, un eveniment real, posibil și potrivit sau conform cu creația, cu omul și cu trupul omenesc. 

Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos să fie pentru toți prilej de bucurie, de sfințenie și mântuire. 

Protoiereu Petru Boian, 
Parohul bisericii ”Sf. Fericita Matrona”, din Chișinău.